Cetatea Blidaru: cărată cu săniile, pe bucăţi, de la Călan, până în Munţii Orăştiei

Deşi mai puţin vizitată decât Sarmizegetusa Regia, cetatea Blidaru este cea mai importantă fortificaţie de apărare din zonă. Ea străjuieşte culmile munţilor Orăştiei de pe malul stâng al râului Grădişte. Urcuşul celor doi kilometri de drum abrupt, prin păduri seculare, merită tot efortul: de sus, de deasupra cetăţii, panorama e splendidă.

Distrusă definitiv ca oraş, după retragerea romană, Sarmizegetusa dacică va ajunge o ruină. La năvălirea lor în Transilvania de astăzi, slavii vor găsi aceste urme ale cetăţilor dacice şi le vor spune pe nume: „ruine ale trecutului”, adică „grădişte”. Numele de astăzi al râului de unde începe ascensiunea către Blidaru. Urcuş pieptiş, deşi lungimea traseului pare o joacă chiar şi pentru un copil: doar doi kilometri. Cărăruia taie mai întâi un luminiş, apoi drumul se afundă tot mai mult în pădure, pe sub zig-zag-ul rădăcinilor lungi ale arborilor care se înalţă, de-a stânga şi de-a dreapta, până sus, la câteva zeci de metri, înspre coronamentul verde care abia lasă să pătrundă lumina. Din loc în loc apa a scobit în malul drumeagului, dezvelind până la un metru în pământ rădăcinile puternice ale fagilor, săpând lacomă scorburi care-ar putea adăposti cu uşurinţă câţiva oameni.

Cetatea Blidaru (3)Iarba de miere

Urci, apoi sus şi tot mai sus, aerul devine tot mai tare, purtând în el miros puternic de ploi repezi de  de vară, pământ reavăn şi frunză şi scoarţă de copac. Apoi poteca iese într-un luminiş mărginit de siluetele albe ale mestecenilor. De aici mai e foarte puţin: un gărduţ din lemn cu pârleaz şi gata: ai intrat în incinta cetăţii. Aici, aerul e altul: gros ca o miere parfumată, îmbiind la visare. Partea de jos a cetăţii, sub ziduri, e cosită îngrijit, la firul ierbii: miroase a fân uscat, dogorit de căldura ultimelor zile. E o splendoare greu de descris în cuvinte sus, pe acoperişul acesta de piatră şi flori, între munţii care mărginesc orizontul.

O cetate cu şase turnuri

Istoricii spun că cetatea a fost construită cu câteva zeci de ani înainte de naşterea lui Hristos, ca stavilă împotriva năvălirii romane. Cea mai puternică fortificație dintre cele șase cetăţi dacice din Munții Orăștiei, parte din patrimoniul mondial UNESCO, cetatea dacică de la Blidaru stă agăţată de cer cu calcarele ei uriașe, pe culmea Blidarului, la 750 de metri înălțime acoperind 6.000 de metri pătrați. La fel ca și cetatea de la Costești, Cetatea Blidaru avea, odinioară, șase turnuri puternice și două incinte unite. Prima, cea de pe platoul de sus al dealului, avea patru turnuri pe colțuri. Arheologii spun că, potrivit unei strategii militare ingenioase, intrarea se făcea prin primul turn, care era construit pentru a împiedica desfăşurarea forţelor trupelor romane, obligate să cotească la dreapta şi să se expună loviturilor. Zidul se întindee spre apus, păstrând, în interior, urmele unui turn-locuinţă, iar dincolo, înspre vest se înalţă cea de-a doua incintă, cu o formă pentagonală.

Cetatea Blidaru (1)Calcar de Călan, strajă împotriva romanilor

De la Măgura Călanului dacii au cărat către cetăţi zeci de mii de tone de piatră din care şi-au construit, risipite prin munţi, cetăţile de apărare împotriva legiunilor romane. Doar pe latura de est a cetăţii zidul nu are aceeaşi forţă, versantul abrupt fiind cel mai bun prieten al dacilor care au apărat cândva aceste locuri. „S-a stabilit de la începutul secolului al XX-lea, pe baza determinprilor petrografice, că materialul constructiv din care sunt alcătuite zidurile cetăţilor din Munţii Orăştiei provine din cariera de calcar de la Măgura Călanului. Dacii au transportat această piatră până în apropierea cetăţii de la Costeşti, utilizând, cu precădere, plaiul care desparte Valea Oraşului de Valea Streiului.

Cetatea Blidaru (5)Piramida” de deasupra Grădiştii

Drumul de pe acest „plai”, cum îi spun orăştienii, este folosit şi astăzi de localnicii din satele Valea Streisângiorgiului, Dâncul Mare, Orăştioara de Jos, Orăştioara de Sus, Ocolişul Mic şi Costeşti pentru transportul masei lemnoase. Distanţa totală dintre Măgura Călanului şi Cetatea Costeşti este de 19,6 kilometri, iar diferenţa de nivel, luând în calcul toate urcuşurile traseului, este de 835 de metri”, explică istoricul Dan Oltean, un pasionat al istoriei dacilor şi autorul volumului „Burebista și Sarmizegetusa”, apărut în 2007. Potrivit acestuia, distanţa măsurată dintre baza cetăţii de la Costeşti şi Blidaru, pe drumul pe care dacii au urcat piatra, este de doi kilometri. Blocurile de calcar au fost transportate cu sănii, care numai pentru ridicarea celor 24 de turnuri de apărare situate între cele două cetăţi, au făcut 547 de curse între Măgura Călanului şi destinaţie, conform informaţiilor publicate de Dan Oltean în volumul amintit. Potrivit istoricului hunedorean, pentru a construi cetatea Blidaru, dacii au făcu 265 de transporturi cu săniile. Într-un mod similar cu cel prin care egiptenii au cărat sute de blocuri de calcar pentru a-şi înălţa piramidele, cărăuşii daci au adus la Blidaru aproape 900 de metri cubi de calcar, iar ruta transportului acestora, dus-întors, însumează aproape 11.000 de kilometri!

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × unu =

ACTUALITATE
Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani