0.8 C
Deva
marți, martie 19, 2024

Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”

 

Un apel la care au aderat aproape 200 de cadre didactice, academicieni, oameni de cultură, cercetători a fost făcut public miercuri, 20 septembrie, în contextul discuțiilor privind reorganizarea Editurii Didactice și Pedagogice și transformarea acesteia în singura editură cu drept de publicare a manualelor școlare. Semnatarii îi solicită domnului ministru al Educației Liviu Pop să renunțe „imediat la monopolizarea manualelor, la impunerea manualului unic sau la cosmetizarea acestei acțiuni sub fardul gros al așa zisei licitații de autori, organizată de editura de casă a statului”.

 

În data de 15 septembrie, Ministerul Educației Naționale a pus în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern prin care Regia Autonomă Editura Didactică și Pedagogică ar deveni societate pe acțiuni cu un unic proprietar, statul, având dreptul de a publica în mod exclusiv manualele școlare.

Autorii scrisorii subliniază că prin această măsură se încalcă dreptul copilului la o educație de calitate și se aduce atingere unor principii prevăzute în Constituția României și în legile statului (Legea Educației, Legea Cărții, Legea Dreptului de Autor): dreptul profesorului de a-și alege resursele didactice; dreptul autorilor și al editurilor de a publica; dreptul părinților de a calibra și direcționa educația propriilor copii; responsabilitatea statului de a investi în educație.

 

 

            Apel al oamenilor de cultură, academicieni, profesori universitari, profesori, scriitori, cercetători

 

Având în vedere ultimele intenții anunțate de Ministerul Educației Naționale, instituţie identitară fundamentală, și îngrijoraţi fiind de evoluţiile practice ale acestor intenții, ne exprimăm categoric împotriva respectivelor inițiative și solicităm încetarea atacului la adresa educației de calitate.

Direcțiile pe care le impune acum MEN indică o încercare de erodare a principiilor intrinsece ale educației, de demarare a unor acţiuni plasate sub semnul iminenței cenzurii, a insinuării treptate a factorului ideologic monopolizant, și se îndreaptă direct împotriva generațiilor care vor constitui viitorul țării.

 

Încercările de impunere a unor direcții unice de formare, de educare, de anulare a diversității și alterității, atât la nivelul circulației ideilor, cât și la cel al surselor care le pot produce – specialiștii și entitățile economice specializate, aflate în sistem competițional, generator de plus-valoare –, sunt practici ale unor regimuri autoritare, dictatoriale.

Observăm cu îngrijorare încercările recurente de enclavizare a învățământului, atât în raport cu scena educațional-culturală europeană, cât și în raport cu pluralitatea vocilor din spațiul autohton care mai au de exprimat puncte de vedere valoroase în domeniul educației.

Aceste tendințe ne îndepărtează flagrant de dimensiunea integrării europene, plasându-ne într-o zonă centrifugală în raport cu toate centrele de forță ale civilizației.

Suntem convinși că scena educațională românească trebuie să se alinieze modelelor de succes ale Europei, să se situeze în proximitatea calitativă a acestora, nu să se îndepărteze de ele, așezându-ne astfel marginal pe harta dinamicii educaționale europene.

 

 

NU VREM:

  • autori de manuale selectați politic!
  • excluderea a 10.000 de potențiali autori, în favoarea a trei selectați de stat!
  • autori de manuale care se autoexclud, pentru că refuză tutela statului!
  • autori de manuale care se autoexclud, pentru că refuză comanda politică!
  • manuale mai scumpe în timp, ca efect al monopolului!
  • pierderea unor manuale potențial valoroase!
  • falimentarea unor edituri profesioniste, care asigură locuri de muncă simultan cu produse de calitate!
  • anularea posibilității ca edituri prestigioase, cum sunt Oxford, Nathan, Pearson, Cornelsen, Cambridge etc. să lucreze cu autori români!
  • să dispară oamenii creativi, esențiali pentru o echipă de autori de manuale, pe care un asemenea sistem i-ar exclude din principiu!
  • limitarea dreptului la asociere în vederea scrierii unui manual!
  • ca un manual, vremelnic agreat de o conducere politică, poate chiar iubit de profesori, să fie schimbat de următoarea conducere politică, pentru că are clienții ei!
  • controlul politic al conținuturilor!
  • cenzura educației!
  • controlul minților copiilor noștri!
  • moartea școlii românești!

 

Atragem atenția asupra câtorva principii fundamentale ale educației, încălcate de către recentele inițiative ale MEN în privința manualelor și a auxiliarelor școlare:

 

 

  1. DREPTUL PROFESORULUI de a-și alege resursele didactice.

PROFESORUL trebuie să-și mențină vocația și să reușească să-și cultive, și după 20-30 de ani de carieră, pasiunea pentru munca sa. O poate face DOAR dacă se simte liber, inclusiv prin faptul că toate cărțile pe care și le dorește îi sunt permise.

 

  • Acest drept este reglementat chiar în Constituție în mai multe țări (Italia, de exemplu) și în Legile Educației (în aproape toate statele lumii).

 

A-i limita acest drept înseamnă CENZURĂ!

 

 

  1. DREPTUL DE A PUBLICA.

Orice editură și orice autor au dreptul de a publica ORICE carte cu profil educațional: în primul rând MANUALE, dar și culegeri, ghiduri și metodici, manuale digitale etc. Dezvoltarea complexă a pachetelor educaționale în editurile cu profil educațional este CEA MAI CUNOSCUTĂ FORMĂ de CERCETARE-DEZVOLTARE în EDUCAȚIE, la nivel mondial.

Exemple strălucite: Pearson, Cambridge sau Oxford, Hachette sau Nathan, Cornelsen, Klett sau Springer.

 

  • Acest drept este derivat din DREPTUL LA LIBERĂ EXPRIMARE (Art. 30 din Constituția României), reglementat în Constituție în mai multe țări, dar și prevăzut ca atare în Legile Educației și în Legile Cărții din aproape toate statele lumii.

 

A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!

 

 

  1. DREPTUL PĂRINȚILOR DE A CALIBRA ȘI DIRECȚIONA educația propriilor copii.

Statul, școala, profesorii, directorii, agenții economici nu pot impune unui părinte CÂT și DACĂ dorește să plătească pentru resurse educaționale suplimentare.

 

  • Drepturile și responsabilitățile părintelui în ceea ce privește educația copilului sunt prevăzute ca atare în legislație.

 

A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!

 

 

  1. DREPTUL STATULUI DE A INVESTI în educație

Statul are dreptul (și responsabilitatea) de a investi în educație, fără să încalce însă vreunul dintre celelalte trei principii de mai sus.

Statul poate achiziționa manuale, însă DOAR de pe o piață liberă, la prețuri corecte, rezultate în urma unor reguli de competiție corecte, în interesul beneficiarilor. Nu va forța însă o scădere artificială a prețului manualului, întrucât aceasta ar însemna, inevitabil, o reducere a calității. Conform Constituției României, statul dă cetățenilor români dreptul la “învățătură”. Adică educație de calitate.

Ingerințele statului prin soluții de tip monopol elimină concurența, iar lipsa concurenței înseamnă calitate mai slabă, prețuri, în timp, mai mari (de monopol). Se atentează astfel la unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor români, dreptul la învățătură.

  • Constituția României. Art. 32. (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.

 

A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!

           

Cele patru principii sunt circumscrise unui drept fundamental: DREPTUL COPILULUI la o educație de calitate.

În numele acestui drept, vă solicităm, domnule ministru Liviu Pop, să renunțați imediat la monopolizarea manualelor, la impunerea manualului unic sau la cosmetizarea acestei acțiuni sub forma așa zisei licitații de autori, organizată de editura de casă a statului!

Știri Similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/