VIDEO. Chef de pomină în cetatea medievală Mălăiești. Ce explicații au dat petrecăreții de la primărie

Cetatea Mălăiești, restaurată recent printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, a devenit locul chefurilor cu manele, grătare și alcool la care au participat angajații primăriei din Sălașul de Sus. Localnicii s-au lăudat cu cheful de pomină din curtea monumentului istoric, iar viceprimarul comunei spune că va încerca să spele rușinea pricinuită „la beție”.

Cheful de pomină a avut loc în 6 aprilie, cu ocazia zilei Veronicăi Bîrlea, funcționar al primăriei comunei Sălașu de Sus și custode al Cetății Mălăiești, iar imaginile au fost publicate ulterior pe internet.

Oamenii s-au filmat în timp ce petreceau, unii dezbrăcaţi până la brâu, chiuind și lăudându-se că își trăiesc viața. „Doamne, iartă-mă, că-i post. Amin, doamne”, se aud vocile petrecăreţilor, pe fundalul sonor al muzicii de petrecere și în decorul zecilor de sticle de spirtoase și bere, și al focului în care sfârâiau grătarele.

Virgil Haitău, viceprimarul comunei Sălașul de Sus, cel care deține funcția de șef al administrației locale după ce primarul Sorin Marica a devenit deputat, a oferit o explicație halucinantă chefului făcut de angajații primăriei în monumentul istoric. „Un grup de cetățeni din comuna Sălașu de Sus au fondat un grup de colindători, prin care voiau să promoveze tradiția populară, ceva specific în zonă. Apoi au făcut și o echipă de dansuri. Ei fac repetiții la dansuri, să avem și apoi o tradiție culturală, căci avem cetatea, iar când vine cineva în zonă să avem ce să îi prezentăm. Fiind ziua doamnei Bîrlea, care este angajată la cetate, zice, hai să facem un dans pe scena de la cetate, să vedem cum ne iese în aer liber, și au făcut acolo un grătar. Am fost și eu invitat, dar am avut un incendiu și am stat până noaptea, pe la unu, la incendiu. Cred că omul care a postat imaginile în care și-a dat haina jos s-a încălzit de la niște țuică”, a declarat Virgil Haitău.

Viceprimarul spune că va avea o ședință cu angajații primăriei la care îi va întreba dacă este bine ce au făcut. „O să le spun că dacă vor să ne promovăm imaginea să o facem într-un mod frumos, nu cu manele și cu bustul gol”, a completat Virgil Haitău.

Veronica Bîrlea a declarat că nu a fost vorba de un chef organizat, ci colegii ei au vrut să îi ureze la mulți ani, atât ei, cât și unei colege. „În seara respectivă am făcut repetiții la dansuri, la Cetatea Mălăiești. Am zis să mergem la cetate că nu deranjăm pe nimeni, dar se pare că am deranjat pe toată lumea. Acolo au fost două sărbătorite, eu cu o fată de la Sălașu de Sus. La finalul repetițiilor, ni s-a urat la mulți ani, dar nu am făcut chef organizat. La sfârșitul dansurilor, am dus țuică, tort, dar nu am intrat în cetate, iar focul nu este făcut în cetate, ci mai la vale. Cine a publicat imaginile a vrut să ne facă de panaramă, însă noi nu am făcut nimic inconștient”, a spus Veronica Bîrlea.

Mircea Călin Brândușa, șeful Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniu Național Hunedoara, a declarat că nu știa despre cheful de pomină din monumentul istoric. „Am putea lua măsuri, dar prima dată trebuie să ne semnaleze autoritățile locale sau, mă rog, cine îi depistează”, susține Brândușa.

Încă din 2014, de la finalizarea lucrărilor de restaurare realizate printr-o investiţie  de circa 1,5 milioane de euro, fonduri de la Uniunea Europeană, „noua cetate” a stârnit controverse. A fost numită „un monument manea”, de Vladimir Agrigoroaiei, specialist în epocă medievală. Acesta a precizat că la restaurare s-a folosit material care nu are legatură cu cel din sit, mai exact caramidă ieftină, iar restaurarea nu înseamnă lambrisare, aşa cum s-a făcut la Mălăieşti. În restaurare nu se construieşte mai mult decât a fost acolo sau în orice caz nu se construiesc lucruri despre care nu e sigur că au fost chiar aşa, afirma Vladimir Agrigoroaiei. „Cetatea Mălăieşti este una dintre cele mai mari gafe de restaurare pe care le putem înregistra în Ardeal. La Mălăieşti au înălţat un etaj nou peste turnul vechi”, declara arheologul medievist Adrian Andrei Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj.

Reabilitarea monumentului istoric a prevăzut refacerea turnului vechi din secolul al XIV şi înălţarea acestuia, cu cărămizi, donjonul fusese ridicat din piatră. Turnul a mai fost dotat cu o antenă, cu geamuri termopan, instalaţii electrice, iar zidul de apărare a fost tencuit. Cetatea a mai fost dotată cu alei de marmură şi o scenă de spectacole.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + 3 =

ACTUALITATE
Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor         Dosarul morții lui Darius Șendroiu a ajuns în instanță         Oameni de lângă noi. La o șuetă cu scriitoarea Silvia Beldiman         Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566