Cetatea regală a Haţegului, ignorată de autorităţi

Cetatea regală a Haţegului se numără printre cele mai vechi fortificaţii medievale din ţară, unii istorici susţinând că datează din secolul al XIII-lea. Ar fi fost devastată de oştile otomane în secolul al XV-lea şi reclădită la începutul secolului al XV-lea. În prezent, din ea au rămas ruinele, ascunse în mare parte de pădure.

Vechea cetate veghează deasupra satului Subcetate, peste văile Streiului şi ale Râului Galbena, pe un masiv greu accesibil. Locul se află la răscrucea drumurilor spre Banat, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei, spre Oltenia, prin Defileul Jiului şi spre centrul Ardealului, pe Valea Streiului, la cinci kilometri de oraşul Haţeg şi deasupra satului Subcetate.

Cel mai accesibil traseu spre ruinele medievale porneşte de la popasul Zimbrul, de pe Dealul Haţegului. Călătorii urmează un drum forestier, care se bifurcă de mai multe ori în pădure, astfel că trebuie să fie foarte atenţi la cele câteva indicatoare aşezate pe copaci. După jumătate de oră de mers, drumul dă într-un luminiş de unde turiştii coboară într-o poiană şi urcă apoi, într-o altă pădure. Nefiind poteci marcate şi indicatoare, în această zonă sunt cele mai mari şanse de rătăcire. Ascunsă în desişul pădurii, o cărare îi urcă pe turişti, pe marginea unei râpe, până la poalele cetăţii. Aici, voluntarii au aşezat un panou unde sunt oferite informaţii despre cetatea regală, au amenajat o toacă „regală” şi un mic loc de popas.

După mai mult de o oră de mers de la popas, se dezvăluie pe culme, vechiul donjon al cetăţii, cu ziduri groase de trei metri, singura construcţie rămasă în picioare. Turnul hexagonal cu latura de 6,2-6,3 metri, înconjurat de un şanţ de apărare şi un val de pământ, a avut în perioada medievală principalul rol militar şi politic în Ţara Haţegului. Din restul construcţiilor, cărămizile şi pietrele s-au prăvălit în văile abrupte din împrejurimi. Peste mormanele de dărâmături au crescut tufişuri şi copaci. Arborii s-au înălţat şi obturează în prezent priveliştile Retezatului, Câmpiei Haţegului, Munţilor Orăştiei şi Hunedoarei. Nefiind pusă în valoare de autorităţi, aşezarea a rămas aproape necunoscută vizitatorilor Ţării Haţegului.

Potrivit istoricilor, cetatea Haţegului, atestată din 1247 potrivit unor istorici, era locul de unde castelanul administra teritoriul districtului haţegan, în numele regalităţii ungare. Din secolul al XV-lea, cetatea regală a Haţegului a aparţinut mai multor voievozi şi cneji din Ardeal, însă treptat şi-a pierdut importanţa de aşezare militară şi turn de observaţie, a fost abandonată, iar timpul a transformat-o într-o ruină.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Răsturnare de situaţie. Procesul stimulentelor de la Petroşani o ia de la capăt         Corpul de Control al Ministerului Energiei, trimis la CEH         Clădirile Colegiului Matei Corvin vor fi reabilitate pe fonduri UE         Copil de opt ani rănit într-un accident rutier         Femeie înșelată în Hunedoara         Crimă înfiorătoare în Orăştie: un tânăr de 20 de ani a murit, înjunghiat în inimă, de un vecin         Mort în surparea din subteranul Minei Lupeni         Trubaduri în Cetatea Devei         Surpare la Mina Lupeni!         Transporturi ilegale de lemne         Direcția Impozite și Taxe Locale Deva se mută în noul sediu         Peste 15000 de lei încasări în doar două zile la Ștrandul Municipal din Deva         Proiectul pentru reabilitarea incintei I a Cetății Devei a fost depus la ADR Vest         Încă o victimă în accidentul mortal de pe șoseaua Hunedoara – Deva         Sala de sport a fostului Liceu industrial 1 din Hunedoara a ajuns în ruină         Festivalul medieval Ioan de Hunedoara         Șoseaua spre Lacul Cinciș a intrat în reparații         Accident extrem de grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Accident produs la beție         Accident pe DN 66, produs de un tânăr