Certificarea OSIM “garantează” siguranţa contractelor?! Cum şi-au asigurat piaţa de desfacere “firmele de casă” ale CEH

Partenerii tradiţionali de afaceri ai Complexului Energetic Hunedoara, “moşteniţi” de pe vremea defunctelor Regii Autonome a Huilei şi, ulterior, Companii Naţionale a Huilei, şi-au asigurat permanenţa sau monopolul după cum spun unii cunoscători ai fenomenului printr-o manevră ingenioasă. Chiar dacă pe piaţa utilajelor miniere mai sunt şi alţi producători, aşa – numitele “firme de casă” şi-au înregistrat produsele la OSIM.

Plasă de sârmă, stâlpi, grinzi, susţineri mecanizate şi multe altele au ajuns mărci înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) de către producătorii lor, parteneri tradiţionali de afaceri ai administraţiei miniere din Valea Jiului. O manevră menită să le asigure eligibilitatea la licitaţii sau chiar monopolul pe piaţa de profil, spun cunoscătorii fenomenului. Din afacerile cu statul s-a câştigat mereu bine şi, chiar dacă acum Complexul Energetic Hunedoara traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, contractele sunt generoase. Una dintre firmele cu vechi relaţii comerciale în domeniul mineritului este Gerom Internaţionat care, între 2007 și 2015, a câştigat peste12o de contracte cu companiile miniere. De precizat că numai în acest an a primit un nou contract, de 300.000 de euro pentru stâlpii hidraulici necesari în subteran. Şi nu este singura societate membrp a cosorţiului GEROM, controlat de ex-prefectul de Hunedoara Aurelian Serafninceanu care s-a “abonat” la contractele pe bani publici. Ca să-şi asigure eligibilitatea la licitaţii, reprezentanţii firmelor controlate de Aurelian Serafinceanu și-au înregistrat produsele la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). De ce a făcut-o, ne expliă Michael Melczer, reprezentantul oicial al Gerom. “Ce am avut produse pe Gerom am procedat la înregistrarea lor înainte de anul 2000. E un mijloc de protecţie a documentelor şi documentaţiilor firmei, e absolut normal şi logic”, a declarat Melczer. Oficialul Gerom precizează că sunt elemente care le individualizează faţă de alte produse similare şi “de aceea au şi fost acceptate” şi vorbim despre aproape toate produsele Gerom.

Relaţii comerciale blocate de ministrul Industriilor

Gerom Internaţional are relaţii comerciale de ani de zile cu administratorul unităţilor miniere din Valea Jiului, indifferent cu s-a numit acesta, respectiv RAH, CNH, SNH ori, mai nou, CEH. Producator pentru o gamă largă de utilaje de tip minier, Gerom şi-a orientat afacerile mai ales către contractele cu banii statului, care au venit cu largheţe o bună perioadă de timp şi au adus sume considerabile în conturile afacerilor controlate de ex-prefectul judeţului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Problemele financiare cu care se confruntă acum CEH s-au răsfrânt, însă, şi asupra relaţiilor contractuale dintre compania energetică şi Gerom Internaţional, iar societatea controlată de Serafinceanu şi-a cerut banii în instanţă. A fost prima societate care a cerut în instnaţp insolvenţa companiei energetice şi, chiar dacă la acets process a renunat, nu a renunţat la acţiunile care au ca obiect ordonanţa de plată. De-a lungul vremii, afacerile dintre consorţiul de firme controlat de Aurelian Serafinceanu şi, la acea vreme, Compania Naţională a Huilei au fost subiectul mai multor investigaţii, din cauza modului în care se derulau şi a sumelor vehiculate. Fostul ministru al Industriilor si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a fost primul care a tãiat în carne vie si, dupã accidentul de muncã de la Vulcan din august 2001 a decis interzicerea relatiilor comerciale cu firmele intermediare aflate în anchetã si respectiv dovedite a fi desfãşurat activitãti gen “cãpuşã”, printre care şi acum defuncta UMIROM, ori fosta GEROM INVEST SA, ambele membre ale grupului de afaceri Gerom. Numai că, după finalizarea anchetelor, consorţiul s-a întors în schemă, chiar dacă în continuare au existat o serie de probleme legate inclusive de calitatea produselor livrate unităţilor miniere din Valea Jiului.

Scandalul Agmus Iaşi sau cu OSIM-ul te scoate din cursă

 

Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost implicat numele Gerom avut legătură cu intenţia unei firme din iaşi, Agmus, care şi-a dorit să intre pe piaţa producătorilor de repere miniere. Numai că, interesele firmei ieşene s-au intersectat chiar cu cele ale firmelor controlate de Aurelian serafinceanu, care la vremea respectivă era prefect de Hunedoara.” Societatea Agmus s-a inscris la o licitatie organizata de Compania Nationala a Huilei (CNH), privitoare la achizitionarea de grinzi de sustinere miniera. Firma ieseana a incercat astfel obtinerea unui contract de aproape 200 de miliarde de lei, bazata fiind pe experienta si profesionalismul recunoscut. Dar acest lucru a lezat interesele economice ale prefectului Seraficeanu, cel care detine controlul la peste 4 mari societati comerciale din Hunedoara, reunite intr-un consortiu, Gerom Industrial. Care consortiu doreste acapararea intregii piete din vestul tarii”, scria Bună Ziua Iaşi în februarie 2002. Agmus a cumpărat caietul de sarcini şi nu a făcut un secret din faptul că îşi dorea să câştige licitaţie, însă în scurt timp s-a trezit pe cap cu o serie de controal din partea IGPR, a Gărzii Financiare şi a altor institutii. “În luna ianuarie a acestui an, la societatea ieseana a venit o comisie de control de la IGP care viza activitatea unitatii din ultimul an. La aceasta actiune au participat si ofiteri din cadrul Biroului Economic al Politiei Municipiului Iasi. (…) O alta comisie formata din inspectori ai Garzii Financiare a inceput zilele acestea un control la aceeasi societate. De aceasta data sunt vizate actele contabile privitoare la plata datoriilor catre stat, precum si cele comerciale. Asemenea controale nu reprezinta o noutate, dar faptul ca in scurt timp firma ieseana trebuie sa treaca prin furcile caudine a doua comisii este un semn ca cineva, acolo sus, nu o iubeste. Iar inscrierea pe lista participantilor la licitatia CNH apare astfel intr-o alta lumina. Mai ales ca este vorba de 200 de miliarde de lei, bani pe care, chiar daca nu ii are compania, ii are statul. Mai trebuie adaugat ca prefectul Aurelian Seraficeanu este, si se pare ca va fi in continuare, omul PSD, partid aflat la putere”, mai scrua publicaţia menţionată în 2002.

Reprezentantii consortiului “Gerom”, cei care livrau pana atunci marfa către fosta CNH au reclamat imediat ca iesenii incalca Legea 129, referitoare la furtul intellectual, iar Agmus a pierdut contractul înainte ca licitaţia să se mai organizeze, fiind scoasă din joc.

Şi Marin Coltescu a trecut pe la OSIM

 

Aurelian Serafinceanu nu este singurul om politic – afacerist care a căutat “protecţie” la OSIM. Şi Marin Coltescu, fost preşedinte al PSD Vulcan a făcut la fel cu plasa de sârmă pe care o produce. De precizat că plasa de sârmă este folosită în construcții încă din secolul al XIX-lea şi nu este o invenţie a omului de afaceri din Vulcan.

Societatea lui Coltescu, Agroaliment SRL a fost înfiinţată în 1991,iar afacerile au mers nesperat de bine. Potrivit informaţiilor publuce, firma lui Coltescu a furnizat ani la rând minelor din Valea Jiului plasă de sârmă, panouri sudate și lemn, dar a prestat şi diverse servicii.

Marin Coltescu recunoaşte că şi-a înregistrat produsele la OSIM dar spune că s-a lăsat condus de … un zvon. “A apărut un zvon după Revoluţie şi fugeau toţi producătorii să se înregistreze la OSIM ca să putem să participăm la licitaţii. Se spunea că ne vor condiţiona participarea”,a declarat Coltescu.

Ultimele informaţii arată că numai în ultimii cinci ani de la Societatea Naţională de Închideri Mine, Complexul Energetic Hunedoara şi Compania Naţională a Huilei, firma deţinută de Coltecu ar fi câştigat contracte în valoare de peste 4 milioane de euro.

De precizat că sunt doar două expemple, poate cele mai elocvente raportat la nivelul tranzacţiilor comerciale, însă nu sunt singurii oameni de afaceri parteneri ai CEH sau ai fostelor companii miniere care şi-au pus la adăpost, cu ajutorul înregistrărilor la OSIM; produsele şi şi-aua sugurat piaţa de desfacere.

Carmen Cosman – Preda

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece − cinci =

ACTUALITATE
LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare         Un an de la data la care trebuia finalizată Autostrada Deva – Lugoj         A fost deschis Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”