CELE TREI REZERVAŢII ALE DEVEI. Păduri termofile, orhidee şi sute de specii de plante şi fluturi

Mii de turiști urcă anual pe Dealul Cetății Deva, care nu este altceva decât o prelungire a Munţilor Poiana Ruscă în partea nord-estică a acestora. Ţinta lor numărul unu este, desigur Cetatea Devei, aşa că majoritatea celor care ajung pe Dealul Cetăţii nici măcar nu ştiu că se află într-o rezervaţie naturală, inclusă în lista ariilor protejate. De altfel, Dealul Cetăţii a fost declarat rezervaţie încă din 1955, însă această decizie a avut o reconfirmare în 1997, urmând ca, în anul 2.000, Rezervaţia „Dealul Cetăţii” să fie inclusă în Lista ariilor protejate.

Cetatea, construită pe un con vulcanic

Cine urcă pe potecile din pădure până sus, la cetatea care tronează peste oraş, ar trebui să ştie că se află pe „corpul” unui vulcan din Neozoic, iar specialiştii spun că, aşa cum îl vedem noi astăzi, conul vulcanic are o înălţime de 378 de metri. Arheologii spun că acest con vulcanic a fost locuit încă din vremea dacilor, care şi-au înjghebat aici o aşezare cunoscută sub denumirea ei latinească de „oppidum”. Peste aşezarea dacică, la jumătatea secolului al XIII-lea va fi construită o cetate, atestată documentar în 1259 şi cunoscută sub celebra denumire de Castrum Deva. În cel de-al treilea deceniu al secolului trecut administraţia Muzeului din Deva propune o amanajare specială pentru Cetatea Devei. Aceasta urma să fie făcută de Inspectoratul Silvic, având în vedere că Dealul Cetăăţii nu cuprindea doar fortăreaţa, în sine, ci şi o floră şi o faună foarte bogată care făceau din Cetatea Devei un adevărat punct de interes ştiinţific.

12 la sută din flora României!

30 de hectare de pădure urmau să fie amenajate cu o sumă de 7.000 de lei, potrivit datelor de arhivă,  iar pentru lucrările de amenajare administraţia judeţului deschide un „credit extraordinar”. Din păcate, lucrările sunt amânate vreme de trei ani, din 1933, până în 1936, când la conducerea Muzeului Judeţului Hunedoara vine Octavian Floca. În urma intervenţiei sale, lucrările de amenajare încep în luna august a anului 1936, însă vor fi terminate abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Un studiu de specialitate realizat pe dealul cetăţii în perioada anilor 1973-1974, arată că flora de aici este una de o importanţă excepţională! Cercetările au arătat că numai pe Deaul Cetăţii se întâlnesc peste 400 de plante, ceea ce reprezintă aproape 12 la sută din flora României! De asemenea, pe arbuşti bioloii au identificat 75 de specii de micromicete, dintre care 15 au fost semnalate ca noi pentru flora ţării noastre. Lepidopterele (fluturii), recunoscuţi drept indicatorii de maximă acurateţe a gradului de poluare a atmosferei, sunt reprezentaţi, şi aici prin peste 380 de specii!

 Dealul Cetăţii în plin sezon de vizitare

Păduri termofile pe Dealul Colţu

În partea vestică a Devei, Dealul Cetăţii este „continuat” de dealurile Zănoaga şi Colţu, care, împreună alcătuiesc rezervaţia naturală cu acelaşi nume. Cele două dealuri, mai înalte decât dealul Cetăţii (Colţu depăşeşte chiar 560 de metri), includ o floră cu mai bine de 530 de specii. Specific pentru dealul Colţu sunt pădurile termofile. Dealurile Zănoaga şi Colţu au fost declarate rezervaţii naturale în urmă cu 35 de ani (1981), iar actualmente zona este încadrată la categoria rezervaţii botanice şi aparţine de Ocolul Silvic din Simeria.

Pădurea Bejan, centrul hibridogenezei, decorat de orhidee

Mult mai cunoscută decât rezervaţia botanică „Zănoaga şi Colţu”, cea de-a treia rezervaţie naturală a Devei, Pădurea Bejan, se întinde pe o suprafaţă de 42 de hectare (protejate), din totalul de 103 hectare. Specificul acestei păduri este intensa hibridizare a gorunului şi stejarului. Biologii au descoperit aici hibrizi noi pentru flora României. Flora din pădurea Bejan a fost studiată pentru prima oară la sfârşitul anilor ’60, când biologii au identificat aici peste 350 de plante, printre care şi o serie de specii de orhidee: buhai, poroinic, stupiniţă, mlăştiniţă şi cuibuşor. 185 de specii de fluturi mari (macrolepidoptere) sunt întâlniţi aici. Pentru devenii sau turiştii care ajung aici pădurea este un loc de relaxare şi încărcare a bateriilor, însă pentru cercetători rezervaţia Bejan este unul dintre cele mai importante centre de studiu pentru hibridogeneză (încrucişarea speciilor). Dacă ajungeţi în apropierea Cetăţii Devei şi vă decideţi pentru o „expediţie” de o zi într-una  dintre cele trei splendide rezervaţii ale oraşului, mare atenţie la respectul pentru natură: biologii ne reamintesc că e bine să nu culegem fără discernământ plante şi flori ori să rupem, cu nepăsare, crengile arborilor. Iar dacă vreţi ca, în periplul acesta să încludeţi şi Cetatea Devei, alocaţi-vă o zi întreagă pentru o astfel de ieşire, pentru că zona merită timpul nostru, veţi avea ocazia de a vă reîncărca bateriile, iar, de sus, panorama vă va tăia respiraţia.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “CELE TREI REZERVAŢII ALE DEVEI. Păduri termofile, orhidee şi sute de specii de plante şi fluturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 − 10 =

ACTUALITATE
Transalpina a fost redeschisă circulației rutiere         Liliecii continuă să pună probleme pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Tânărul care a jefuit Castelul Corvinilor a fost trimis în arest la domiciliu         Deva Auto Show 2017. Un spectacol de suflet pentru iubitorii automobilelor         Trofeul Micului Cititor, la a XXXVII-a ediție         LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare         Un an de la data la care trebuia finalizată Autostrada Deva – Lugoj         A fost deschis Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”