Castelul baronului Nopcea, lăsat în ruină

Castelul Nopcea a rămas în paragină de zece ani, după ce şcoala şi internatul pentru copii cu nevoi speciale care funcţionau aici s-au desfiinţat. Clădirea, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, a fost devastată de hoţi şi de căutători de comori, iar timpul şi-a pus amprenta pe soarta ei. Înconjurată acum de câteva anexe dezafectate, de o curte şi un teren acoperite de bălării, castelul legendar are faţadele scorojite, ferestrele sparte, tencuiala căzută, iar în interior bucăţi din tavan şi grinzi s-au prăbuşit, în timp ce încăperile au fost devastate.

Castelul vechi din secolul al XIX-lea, care impresionează prin arhitectura sa de inspiraţie medievală, îi întâmpină pe călători într-o stare dezastruoasă, iar în ultimii patru ani autorităţile nu au mai alocat fonduri necesare salvării acestuia de la ruinare totală.

Lucrările de restaurare a Castelului Nopcea au fost estimate la aproape zece milioane de lei, în anul 2014. Atunci, Consiliul Judeţean Hunedoara a încercat să obţină fonduri prin Granturile SEE 2007 – 2014 (Spaţiul Economic European), pentru reabilitarea monumentului istoric de categorie B, şi transformarea acestuia într-un centru cultural. Investiţia prevedea lucrări de renovare, construcţii, înlocuirea instalaţiilor, racordarea la utilităţi, lucrări de protecţie şi securitate, funcţionalizare şi amenajare interioară şi exterioară, amenajare peisagistică. La finalul proiectului, locul urma să devină un spaţiu atractiv şi primitor pentru turişti, unde urmau să fie organizate simpozioane dedicate istoriei zonei şi familiei Nopcea, un târg al castelului cu produse tradiţionale şi baluri tematice.

Proiectul Consiliului Judeţean nu a mai primit finanţare prin granturile SEE. iar reprezentanţii instituţiei susţin că aşteaptă alte oportunităţi pentru a accesa fonduri pentru restaurarea clădirii. Fiind monument istoric de Categoria B, instituţia nu poate obţine finanţarea dorită pentru reabilitarea castelului.

Povestea familiei Nopcea

Familia Nopcsa, atestată încă din secolul al XIV-lea, a dat Transilvaniei unul dintre cei mai mari savanţi ai secolului trecut, paleontologul Franz Nopcsa. Istoricii amintesc rădăcinile maghiare ale baronilor Nopcsa, însă unii autori susţin că nobilii renumiţi la mijlocul secolului al XIX-lea ar fi avut origini româneşti, dar au fost maghiarizaţi. Vasile Nopcea (Ladislau Nopcsa) a fost comite suprem al Hunedoarei până în 1848 însă şi-a pierdut funcţia ca urmare a sprijinului acordat românilor, iar ulterior moşia sa din Zam a fost devastată. „Aceasta era locuinţa şi satul unui moşier român, un credincios pe nume Nopcea, a cărui casă a fost atacată şi jefuită de secui şi distrugerea a fost desăvârşită chiar de proprii săi ţărani”, relata dimplomatul englez Andrew Paton.

Nopcea a devenit apoi subiectul unui roman celebru scris de Jokai Mor. A fost a înfăţişat ca fiind tâlharul „Faţă Neagră”, care aţinea calea convoaielor cu aur care mergeau la Viena şi fura tot aurul, pe care mai apoi îl turna în topitoria sa aflată într-o peşteră, unde îl transforma în monede. Comoara lui Nopcea nu a fost găsită niciodată şi e posibil să nici nu fi existat, însă potrivit unei legende, o parte din prăzi erau ascunse în tunelurile secrete din jurul castelelor sale din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului. Castelul din Săcel a fost şi locul unde nepotul baronului Nopcea, celebrul savant şi paleontolog al secolului XX, Franz Nopcea, a fost atacat cu pietre de săteni. Scena s-a petrecut în 1920, iar baronul a fost salvat de la moarte de prietenul său Bajazid Doda. „Rănile au fost atât de puternice încât diagnosticul a fost de craniu fracturat, iar mai apoi, printr-o intervenţie chirurgicală, a fost necesară îndepărtarea bucăţilor de os rupte şi acoperirea locului cu o plăcuţă de argint. De pe urma acestui episod a rămas cu sechele permanente şi tulburări ale sistemului nervos”, a informa Dacian Muntean, în volumul „Aventurile şi călătoriile baronului Nopcea”. Castelul a intrat în patrimoniul statului, iar moştenitorii familiei Nopcea nu au mai solicitat restituirea acestuia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci − doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste