Zeci de mii de bolnavi din toată ţara cer autorităţilor medicale acces nerestricţionat la cel mai eficient tratament.
Reprezentantul Asociaţiei Antiparkinson, deveanul Dan Răican, spune că „sunt probleme serioase, pentru că producătorul Madopar, unul dintre medicamentele eficiente folosite de bolnavii de Parkinson, nu mai vrea să comercializeze produsul în România, din cauza preţului prea mic. Compania germană producătoare s-a retras de pe piaţa românească şi, deşi există alternativă, aceasta nu este la fel de eficientă. „În prezent, datorită modului de calcul a preţului medicamentelor, pacienţii se află în imposibilitatea asigurării reţetelor prescrise de medicii neurologi. Astfel, Madoparul nu se mai găseşte începind cu luna februarie a anului 2016, acesta înlocuitor pentru aproximativ 6.000 de pacienti. Un alt medicament, Stalevo, comercializat de firma Novartis, a fost retras, şi el, începând din luna octombrie 2016. mai mult, nici genericele produse de Teva –levodopa, Carbidopa endocapone şi nici cel produs în Cehia, Tadogen, nu sunt asigurate în mod curent. Mai mult, noile medicamente existente în toate ţările Europei, respectiv apamorfina şi Xadago (safinamida) nu sunt pe lista medicamentelor gratuite şi compensate”, explică Dan Răican.
„Alergăm de la o farmacie la alta!”
Hunedoreanul, care s-a angajat într-o luptă menită să uşureze viaţa tuturor bolnavilor de Parkinson din ţară spune că el însuţi suferă de această afecţiune, boala lui prezentând o gravitate de nivel patru, din cinci. „Cine e la nivelul cinci e cel mai grav: nu te poţi mişca sau, în cel mai bun caz, te deplasezi în scaunul cu rotile. Mie, de exmplu, îmi ia cam o oră dimineaţa să mă pun pe picioare. Sunt patru medicamente diferite pe care medicul ar trebui să mi le prescrie lunar, însă reţeta compensată nu poate cuprinde mai mult de trei. Costul lunar este cuprins între 200 şi 500 de lei, prin compensare, 50 la sută. Dacă vreau ceva mai bun şi mai eficient trebuie să plătesc în plus, dar, chiar şi aşa medicamentele nu se mai găsesc. Alergăm de la o farmacie la alta… E din ce în ce mai rău…”, adaugă Răican. Potrivit reprezentantului Asociaţiei Antiparkinson organizaţia a trimis nenumărate adrese Ministerului Sănătăţii, însă acest lucru nu a schimbat situaţia în niciun fel. În prima zi a acestei săptămâni un reprezentant al Asociaţiei Antiparkinson a mers, din nou, la Ministerul sănătăţii, pentru a discuta cu reprezentanţii autorităţilor situaţia celor peste 70.000 de bolnavi şi pentru a găsi soluţii.
Hunedoara, în top alături de Bucureşti
„Pentru cei care nu ştiu Parkinson, presupune incapacitatea de a-ţi controla mişcările: fie rămâi stană de piatră, fie te zbânţui de colo colo şi te loveşti de pereţi”, explică hunedoreanul. Potrivit statisticilor realizate în baza reţetelor eliberate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate judeţul Hunedoara este în topul nefericit al numărului mare de suferinzi de această afecţiune. În judeţul nostru sunt peste 2.000 de bolnavi, judeţul Hunedoara fiind în top alături de Capitală, care are de de patru ori mai mulţi bolnavi decât Hunedoara, dar şi de judeţele Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, iaşi, Neamţ, Sibiu, Suceava şi Timiş. În total, peste 72.000 de români sunt diagnosticaţi cu Parkinson. Specialiştii spun, însă, că este normal ca în oraşele mari, din cauza numărului mare de locuitori, să fie şi un număr mare de bolnavi. Iar judeţul Hunedoara, fiind unul puternic urbanizat, fără foarte multe localităţi izolate, beneficiază şi de un grad mai mare de diagnosticare.
Boala, recunoscută oficial acum 200 de ani!
Boala nu a fost recunoscută oficial, ca afecţiune medicală, acum exact 200 de ani, odată cu publicarea „Eseului despre paralizia tremurătoare” al doctorului James Parkinson, cel care a dat denumirea afecţiunii. Din milioanele de celule care există în creierul uman, bolnavii de Parkinson pierd in jur de 10.000. Reprezentanţii organizaţiilor care apără drepturile bolnavilor de Parkinson spun că expunerea la pesticide este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Parkinson prin distrugerea neuronilor, riscul crescând până la 70% comparativ cu persoanele care nu se expun acestor chimicale. Medicul Stuart Lipton , profesor și director al Centrului Sanford – Burnham Institutul de Cercetari Medicale pentru Neuroştiinţe, susţine că a fost demonstrată legătura certă între pesticide, o anumită mutaţie genetică şi declanşarea bolii Parkinson. Şi înainte de studiul lui Stuart Lipton medicii făceau o legătură între pesticide și boala Parkinson: afecţiunea era prezentă mai ales în rândul agricultorilor care manipulau îngrăşăminte şi pesticide, lucru care ducea la distrugerea celulelor nervoase. De asemenea, şi consumul de heroină, dar şi prezenţa radicalilor liberi pot duce la moartea neuronilor producători de dopamină. Alte studii arată că şi loviturile grave sau repetate la cap pot cauza boala Parkinson, iar bolnavii care ştiu acest lucru amintesc exemplul celebrului boxer Casius Clay.
