BOGĂȚIE SPIRITUALĂ. Tradiţiile de Crăciun din Hunedoara

Hunedoara s-a numărat dintotdeauna printre regiunile bogate în tradiții și folclor, chiar dacă multe dintre obiceiurile vechi ale marilor sărbători s-au pierdut.

Satele din Ținutul Pădurenilor, din Țara Zarandului și de pe văile Crișurilor, comunitățile retrase în munții Parâng și Retezat și cele din Țara Hațegului au păstrat tradiții vechi care arată bogăția spiritoală a românilor. În satele de munte ale Hunedoarei, mai ales, bătrânii încă mai păstrează obiceiuri arhaice care omului „modern” i-ar părea cu totul neobișnuite.

Iată câteva dintre ele:

În satele din Ţinutul Pădurenilor, în Ajunul Crăciunului se pregătea „Crăciuniţa”, o pâine specială care se aşeza peste o grămăjoară de otavă. Sătenii credeau că în acea noapte va veni „calul lui Crăciun” şi va mânca din ea ca să ne dea anul ce vine bogat şi cu noroc, scrie etnologul Marcel Lapteş în cartea „Timpul şi sărbătorile ţăranului român” (Deva, Editura Corvin, 2009).

În satele din Ţara Haţegului, femeile aşezau pe masă merinde pentru cei morţi, care erau aşteptaţi să vină să se arate la miezul nopţii. Colacul de Crăciun era nelipsit dintre merinde. Colacul de Crăciun este un aliment sacru, preparat de femeile curate la Crăciun din aluat dospit, mâncat la mesele şi ospeţele rituale, dăruit colindătorilor şi, ca pomană spiritelor morţilor.

Ajunul Crăciunului şi Crăciunul sunt considerate în unele zone ale Hunedoarei zile magice, scrie Marcel Lapteş în volumul „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”. „Noaptea de Ajun era mai favorabilă practicilor de găsire a ursitului, prin punerea unor obiecte de ursit în aşternutul şi sub pernele fetelor. Obiectele deveneau stimulatoare onirice care duceau la aflarea viitorului mire”, relata etnologul Marcel Lapteş.

Piţarii din Valea Jiului

Piţarii (colindătorii, piţărării) din satele Hunedoarei erau întâmpinaţi cu mere, fructul de măr reprezentând sferele cereşti. În mitologie, merele sunt astrele devenite tentaţii pentru spiritele rele care încearcă să le fure. Multe dintre colinde spun povestea astrelor (merele de aur) furate de forţele Răului, care în final sunt recuperate. În Valea Jiului, obiceiul Piţărăilor este păstrat în comunităţile de momârlani (munteni) încă de pe vremea dacilor şi are ca semnificaţie sacrificiul adus Divinităţii ca mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor. Piţărăilor li s-au adăugat în timp „craii”, care anunţau, printr-o scenetă bine pusă la punct şi repetată săptămâni în şir, naşterea pruncului Isus Hristos. Potrivit credinţei populare, ei pot umbla liberi prin casele şi curţile oamenilor pentru că sunt purtători de noroc şi fericire.

„Un rol aparte îl are în satele hunedorene obiceiul căluşerului. Cu rădăcinile în manifestările mitice arhaice, căluşerul hunedorean a păstrat şi astăzi elemente ale culturilor solare ancestrale. Spre deosebire de căluşerul oltenesc jucat de Rusalii, căluşerul transilvănean are loc de sărbătorile Crăciunului, după un ritual complicat, respectat cu sfinţenie de căluşeri şi vătafi”, scrie etnologul Marcel Lapteş, în volumul „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”. În unele zone ale Hunedoarei, locul căluşerilor este luat de Irozi sau Crai. La Hărţăgani, cetele umblă în cele trei zile ale Crăciunului prin întregul sat.

Sărbătorile Crăciunului în mitologia românească

Sărbătorile Crăciunului durează trei zile (25 – 27 decembrie), în sens larg 19 zile (20 decembrie – 7 ianuarie). Obiceiurile, actele rituale şi practicile magice prin care se recreează timpul îmbătrânit după 365 sau 366 de zile se împarte în două perioade simetrice: perioada nefastă dintre Ignatul sau tăiatul porcilor şi miezul nopţii de Crăciun sau miezul nopţii de Anul Nou, când se deschid mormintele şi circulă printre cei vii spiritele mortilor, abundă practicile de pomenire a moşilor şi strămoşilor, se sacrifică Porcul, substitut al unei divinităţi preistorice, apar elemente dionisiace şi sunt tolerate unele abateride la normele sociale; Perioada fastă dintre miezul nopţii de Anul Nou sau miezul nopţii de Crăciun şi Iordănitul Femeilor, când abundă practicile de curăţire a spaţiului de forţele malefice, se alungă spiritele morţilor, se execută numeroase acte de divinaţie, propitiere şi profilaxie.

„Secvenţele rituale şi ceremoniale ale morţii şi renaşterii timpului la Sărbătorile Crăciunului formează un scenariu rito-magic din care nu lipsesc: tăiatul porcului, prepararea alimentelor rituale, deschiderea mormintelor, aşteptarea şi ospătarea mortilor, stingerea şi aprinderea rituală a luminilor şi focurilor, banchetele rituale, elementele dionisiace, strigatul peste sat, deschiderea cerului, arderea comorilor, observaţii astronomice, previziunile meteorologice, încercarea norocului, alungarea spiritelor morţilor, Îngroparea Crăciunului, actele de propiţiere, profilaxie şi de divinaţie, vrăjile şi farmecele etc.”, se arată în volumul „Dicţionar de mitologie română” (Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013).

Comentarii FB

comentarii




3 Răspunsuri la “BOGĂȚIE SPIRITUALĂ. Tradiţiile de Crăciun din Hunedoara

  1. Sarbatori in pace. Traditii fara petarde.

    As dori atat de mult sa putem petrece sarbatorile in liniste si fara stres… Orasul Deva este sub “asediul” catorva indivizi care arunca cu petarde in preajma oamenilor in varsta si in jurul blocurilor.
    Chiar nimeni nu este sensibil la aceasta problema cu care ne confruntam in fiecare Decembrie si de fiecare Craciun : atata prostie sa privilegiezi petardele in pragul unei sarbatori care trebuie sa fie calma, familiala, o sarbatoare de suflet !?
    Sa stim si noi care sunt orele cand putem iesi in oras, se poate ? Sa stim si noi de ce a inceput de o luna aruncatul cu petarde, interzis cu exceptia zilei de 31 Decembrie ?

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 5 =

ACTUALITATE
Tineri acuzați că au tâlhărit mai mulți elevi din Hunedoara au fost condamnați         Cum a fost recuperat tezaurul de podoabe dacice din argint, traficat pe piața neagră         Ziua Pământului, celebrată în Parcul Cetate         Credit de 80.000.000 de lei pentru reabilitarea rețelei stradale din Hunedoara         Chioșcuri de suveniruri date în chirie în curtea Castelului Corvinilor         Tu ce faci în Noaptea Lungă a Industriei?         Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul “CONSTRUIRE ȘI DOTARE VILĂ TURISTICĂ, PENTRU EXTINDEREA ACTIVITĂȚII RAHEMA TUR SRL”         Cum a fost recuperată cea de-a 13-a brățară dacică         PULS ELECTORAL. Mircea Moloţ are cea mai mare priză la electoratul hunedorean, în sondajul făcut de PNL         Vechea platformă industrială trece prin mari transformări         Drumul dintre Lacul Gura Apelor și Poiana Pelegii va fi închis         Telecabina de la Cetatea Deva intră, miercuri, în revizie tehnică         Cum se fac de râs autoritățile județului: soluție „ingenioasă” pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Medicii de la clinica Opticline Deva, la Congresul de Cataractă și Chirurgie Refractivă din SUA         Ambasadorul Republicii Kazahstan în România s-a aflat în vizită oficială la Deva         SLUJBĂ DE POMENIRE. Comemorare la 16 ani de la moartea rapsodului Drăgan Muntean         Soarta șoselei spre Parcul Național Retezat – cel mai periculos drum al Hunedoarei         SOARTA MOCĂNIȚEI. Drumul feeric care a luat locul celei mai vechi căi ferate a Hunedoarei         Petru Androne Eli a câștigat procesul cu primăria         Sinucidere în spital