Baronii care au profitat de marile exploatări forestiere din Retezat de-a lungul timpului

Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, informează reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie. În anii 1970 au avut loc cele mai mari defrișări.

De peste un secol, în Retezat au avut loc defrişări, sute de mii de metri cubi fiind tăiaţi de-a lungul timpului, dar, susţin reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Retezat, pădurile s-au regenerat. Familia baronilor Kendeffy, una dintre cele mai vechi familii nobiliare atestate în Transilvania (secolul al XIII-lea) a fost primul mare exploatator al pădurilor din Retezat, arată documentele vremii. Primele defrişări în Retezat, pe actualul teritoriu al rezervaţiei naţionale, au avut loc începând din 1880, cu italieni aduşi de baronul Kendeffy de la firma Pecal, din provincia Udine, a informat conducerea Parcului Naţional Retezat. „După 1913 sunt consemnate exploatări masive în bazinul văii Judele şi pe Lăpuşnicul Mare. Pădurile plantate atunci pe Judele şi Lăpuşnic de către proprietar, familia Kendeffy, fac parte acum din zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Retezat”, a precizat administraţia rezervaţiei, pe site-ul retezat.ro.

Semnal de alarmă tras în urmă cu un secol

În Retezat se practica în acei ani plutăritul pe Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi ulterior pe Râul Şes. Baraje pentru acumularea apei existau la Rotunda, Drăgşanu, Branu şi pe Râul Şes, iar la Brazi exista o ,,greblă” (stăvilar) pentru prinderea lemnului şi la Clopotiva o fabrică de cherestea. Au avut loc şi reîmpăduriri cu puieţi de la pepinierele din Gura Zlata, Gura Apei şi Lunca Berhinei. „În bazinul Râului Bărbat, inclus acum în zona tampon, până la primul război mondial, s-au exploatat răşinoase pentru lemn de mină, practicându-se plutărit liber şi existând stăvilare la Murguşa, Bilugu şi Ciomfu. S-au exploatat răşinoase pe Piciorul Colţului, Gemenele, pe teritoriul actual al Rezervaţiei Ştiinţifică Gemenele”, a completat administraţia Parcului Naţional Retezat. În 1921 geograful Emmanuel de Martonne, aflat în expediţie în Retezat, arăta că în bazinul Râului Şes au rămas mari suprafeţe dezgolite, unde s-a tăiat pădurea, dar nu mai s-a replantat, informează administraţia Parcului Naţional Retezat.retezat 2014 (277)

Tăieri masive în anii 1970

La începutul anilor 1960 au reînceput exploatările forestiere în Retezat, fiind recoltat lemn provenit din doborâturi de vânt în partea superioară a Lăpuşnicului Mare şi pe Râu Şes. În perioada de după 1964 a fost construit drumul forestier Baleia-Stâna din Râu. Au avut loc tăieri de pădure chiar şi în Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, pentru împiedicarea extinderii unor atacuri de insecte, la răşinoase, informează administraţia PNR. „Înainte de 1999, când s-a înfiinţat Administraţia Parcului Naţional Retezat, s-au făcut nenumărate tăieri de pădure, unele chiar în Rezervaţia Ştiinţifică şi foarte multe în actuala zonă de protecţie integrală. De exemplu, 120.000 metri cubi au fost tăiaţi în mai puţin de 5 ani (1976 – 1980) pe Lăpuşnic şi Râu Şes. În prezent, în zona de protecţie strictă (Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele) şi în cele de protecţie integrală nu se fac lucrări silvice şi tăieri de arbori. Nici măcar arborii morţi sau doborâţi de furtună nu sunt tăiaţi, pădurea dezvoltându-se aici în mod natural, fără intervenţia omului”, au informat reprezentanţii PNR.

Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 38.138 hectare. Suprafaţa de pădure este de 19.000 de hectare. Statul român deţine 7.000 de hectare de pădure, în timp ce urmaşii famililor Kendeffy si Ocskay, precum şi unităţile administrativ teritoriale din zonă deţin împreună 12000 hectare de pădure. Peste 7.000 de hectare de pădure au ajuns numai la urmaşii familiilor Kendeffy, prin titluri de proprietate contestate în prezent în instanţe.

Tăieri de regenerare

În Parcul Naţional Retezat, în ultimii zece ani (2006 – 2015) au avut loc tăieri de păduri, de regenerare, potrivit Direcţiei Silvice Hunedoara, pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare. De asemenea, s-a tăiat din arborete de peste 60 de ani de pe o suprafaţă de circa 840 de hectare. Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta.retezat (219)

„Pentru noi nu este îngrijorător faptul că au loc tăieri de pădure. Se taie doar în anumite zone, nu în tot Parcul Naţional Retezat. Parcul are o zonare internă, bine stabilită şi bine implementată în teren şi doar în zona de conservare durabilă se fac unele lucrări de exploatare forestieră, destul de reduse. În ultimii cinci ani a scăzut mult ritmul exploatărilor şi este o modalitate de a utiliza în mod decent şi controlat o resursă naturală şi în acelaşi timp de a grăbi regenerarea pădurii. Dacă este lăsată neatinsă, ea se regenerează, dar într-un timp mult mai lung decât dacă intervii cu nişte lucrări: de însămânţare, iluminare, îndepărtare a arborilor, care se întâmplă sporadic şi treptat”, relata, recent, Zoran Acimov, directorul Parcului Naţional Retezat.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece − 4 =

ACTUALITATE
Colecția SENSE pentru ocazii speciale         Accident mortal în Simeria         Falşi angajaţi ai unei firme de deratizare au obţinut 128 de lei, în urma unei „lucrări” la domiciliu         Angajata unui magazin non-stop a fost tâlhărită         Profesorul care le-a ținut elevilor săi o lecție despre famlia Ridzi a fost „achitat”         Patru monede antice au fost recuperate de Poliție         O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical