Baronii care au profitat de marile exploatări forestiere din Retezat de-a lungul timpului

Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, informează reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie. În anii 1970 au avut loc cele mai mari defrișări.

De peste un secol, în Retezat au avut loc defrişări, sute de mii de metri cubi fiind tăiaţi de-a lungul timpului, dar, susţin reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Retezat, pădurile s-au regenerat. Familia baronilor Kendeffy, una dintre cele mai vechi familii nobiliare atestate în Transilvania (secolul al XIII-lea) a fost primul mare exploatator al pădurilor din Retezat, arată documentele vremii. Primele defrişări în Retezat, pe actualul teritoriu al rezervaţiei naţionale, au avut loc începând din 1880, cu italieni aduşi de baronul Kendeffy de la firma Pecal, din provincia Udine, a informat conducerea Parcului Naţional Retezat. „După 1913 sunt consemnate exploatări masive în bazinul văii Judele şi pe Lăpuşnicul Mare. Pădurile plantate atunci pe Judele şi Lăpuşnic de către proprietar, familia Kendeffy, fac parte acum din zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Retezat”, a precizat administraţia rezervaţiei, pe site-ul retezat.ro.

Semnal de alarmă tras în urmă cu un secol

În Retezat se practica în acei ani plutăritul pe Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi ulterior pe Râul Şes. Baraje pentru acumularea apei existau la Rotunda, Drăgşanu, Branu şi pe Râul Şes, iar la Brazi exista o ,,greblă” (stăvilar) pentru prinderea lemnului şi la Clopotiva o fabrică de cherestea. Au avut loc şi reîmpăduriri cu puieţi de la pepinierele din Gura Zlata, Gura Apei şi Lunca Berhinei. „În bazinul Râului Bărbat, inclus acum în zona tampon, până la primul război mondial, s-au exploatat răşinoase pentru lemn de mină, practicându-se plutărit liber şi existând stăvilare la Murguşa, Bilugu şi Ciomfu. S-au exploatat răşinoase pe Piciorul Colţului, Gemenele, pe teritoriul actual al Rezervaţiei Ştiinţifică Gemenele”, a completat administraţia Parcului Naţional Retezat. În 1921 geograful Emmanuel de Martonne, aflat în expediţie în Retezat, arăta că în bazinul Râului Şes au rămas mari suprafeţe dezgolite, unde s-a tăiat pădurea, dar nu mai s-a replantat, informează administraţia Parcului Naţional Retezat.retezat 2014 (277)

Tăieri masive în anii 1970

La începutul anilor 1960 au reînceput exploatările forestiere în Retezat, fiind recoltat lemn provenit din doborâturi de vânt în partea superioară a Lăpuşnicului Mare şi pe Râu Şes. În perioada de după 1964 a fost construit drumul forestier Baleia-Stâna din Râu. Au avut loc tăieri de pădure chiar şi în Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, pentru împiedicarea extinderii unor atacuri de insecte, la răşinoase, informează administraţia PNR. „Înainte de 1999, când s-a înfiinţat Administraţia Parcului Naţional Retezat, s-au făcut nenumărate tăieri de pădure, unele chiar în Rezervaţia Ştiinţifică şi foarte multe în actuala zonă de protecţie integrală. De exemplu, 120.000 metri cubi au fost tăiaţi în mai puţin de 5 ani (1976 – 1980) pe Lăpuşnic şi Râu Şes. În prezent, în zona de protecţie strictă (Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele) şi în cele de protecţie integrală nu se fac lucrări silvice şi tăieri de arbori. Nici măcar arborii morţi sau doborâţi de furtună nu sunt tăiaţi, pădurea dezvoltându-se aici în mod natural, fără intervenţia omului”, au informat reprezentanţii PNR.

Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 38.138 hectare. Suprafaţa de pădure este de 19.000 de hectare. Statul român deţine 7.000 de hectare de pădure, în timp ce urmaşii famililor Kendeffy si Ocskay, precum şi unităţile administrativ teritoriale din zonă deţin împreună 12000 hectare de pădure. Peste 7.000 de hectare de pădure au ajuns numai la urmaşii familiilor Kendeffy, prin titluri de proprietate contestate în prezent în instanţe.

Tăieri de regenerare

În Parcul Naţional Retezat, în ultimii zece ani (2006 – 2015) au avut loc tăieri de păduri, de regenerare, potrivit Direcţiei Silvice Hunedoara, pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare. De asemenea, s-a tăiat din arborete de peste 60 de ani de pe o suprafaţă de circa 840 de hectare. Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta.retezat (219)

„Pentru noi nu este îngrijorător faptul că au loc tăieri de pădure. Se taie doar în anumite zone, nu în tot Parcul Naţional Retezat. Parcul are o zonare internă, bine stabilită şi bine implementată în teren şi doar în zona de conservare durabilă se fac unele lucrări de exploatare forestieră, destul de reduse. În ultimii cinci ani a scăzut mult ritmul exploatărilor şi este o modalitate de a utiliza în mod decent şi controlat o resursă naturală şi în acelaşi timp de a grăbi regenerarea pădurii. Dacă este lăsată neatinsă, ea se regenerează, dar într-un timp mult mai lung decât dacă intervii cu nişte lucrări: de însămânţare, iluminare, îndepărtare a arborilor, care se întâmplă sporadic şi treptat”, relata, recent, Zoran Acimov, directorul Parcului Naţional Retezat.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − doisprezece =

ACTUALITATE
S-au împlinit 574 de ani de la nașterea lui Matia Corvin         Sala de ședință a primăriei a intrat în renovare         Prins la furat în pădure         A furat două inele de 15.000 de lei         Memoriu al poliţiştilor de la Lupeni: “A început să aibă față de întreg colectivul din acea perioadă un comportament necivilizat, un limbaj vulgar”         FLORIN ROMAN LA PRIMA SCRIITURĂ DEPUTĂŢEASCĂ. Proiect de modificare a legii funcţionarilor publici         PROMISIUNI USL. DIN 2012 La Mărtineşti s-au dat primele acte de intabulare gratuită         Abuzurile comandantului Mocanu. Mărturii (II). Polițist: „Am fost obligat să scriu rapoarte neadevărate împotriva colegilor mei”         Șapte monumente din Hunedoara care n-au au scăpat de furia vandalilor         Bilanțul Târgului de turism al României: Castelul Corvinilor, port-drapelul evenimentului care a avut peste 23.000 de vizitatori         Cupa Jandarmeriei la Schi în Parâng         Rețea de transport gaze naturale pe tronsonul Mintia – Brad         Campanie de informare. Mircea Ioan Moloț: „Dacă vrem cu adevărat o soluție la CEH, trebuie să dăm o șansă echipei de conducere”         Abuzurile comandantului Mocanu. Primele mărturii ale polițiștilor         Ce cred primarii de comună despre promisiunile guvernanţilor         Pe masa ministrului Energiei, Cazul hoţului de invenţie ajuns director la CEH         Martorii din dosarul tânărului care a ucis în bătaie două femei vor fi aduși cu mandat la tribunal         Cum a acționat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în anul 2016         Accident rutier grav în Deva         Scandal într-un club din Petroșani