AVATARURI ALE CAPITALEI DACIEI. Sarmizegetusa Regia, „ruptă” de ape şi „invadată” de turişti

Peste 3.500 de vizitatori au intrat pe poarta de la Sarmizegetusa Regia, în acest sfârşit de săptămână, când românii au avut parte de o zi liberă în plus şi, astfel, s-au ales cu o mini-vacanţă. Numai duminică numărul vizitatorilor a depăşit, potrivit reprezentantului administraţiei complexului din Munţii Orăştiei, Vladimir Brilinsky, numărul de 1.200 de vizitatori.

 

Din păcate, ploile abundente din ultima vreme au provocat distrugeri la Sarmizegetusa Regia, şoseaua asfaltată care urcă de la Costeşti până la incinta sacră, pe o porţiune de 18 kilometri, fiind acoperită în trei locuri diferite cu pământ, pietriş şi buşteni, antrenaţi la vale de torenţi. De asemenea, chiar la intrarea pe zona pietonală şuvoaiele de apă au trântit buşteni, iar malul pornit la vale şi lemnele au dărâmat o porţiune de parapeţi.

Cea mai spectaculoasă creştere la numărul de vizitatori

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este, fără îndoială, obiectivul turistic cu cea mai spectaculoasă creştere a numărului de vizitatori în ultimii 25 de ani. Aici numărul turiştilor a crescut de câteva zeci de ori, în condiţile în care înainte de anul 1990 doar arheologii şi împătimiţii de istorie (1.000-2.000 de persoane) urcau până la incinta sacră. În 2013, odată cu introducerea taxei de vizitare a incintei sacre, numărul turiştilor plătitori de bilete la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a ajuns la 27.000, iar anul acesta, primul în care cetatea are asfalt până foarte aproape de poartă (mai puţin zona pietonală de 800 de metri), autorităţile se aşteaptă să atingă cifra record de 100.000 de vizitatori. Administratorul monumentului istoric Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky, reprezentantul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, se declară îngrijorat de faptul că, la fel ca şi în anii anteriori, administraţia complexului de la Sarmizegetusa Regia nu poate interveni în asemenea situaţii de urgenţă. „Avem inclusiv un zid care a alunecat, însă nu ştiu care va fi soluţia în acest caz. Noi am putea lua pietrele să le punem la loc cu mare uşurinţă, dar nu putem face nicio mişcare fără aprobări şi avize”, explică hunedoreanul.

Legea se cere ajustată urgent!

Vladimir Brilinsky, administratorul monumentului Sarmizegetusa Regia, a mai fost anchetat de oamenii legii după ce, în urmă cu două luni, a dat ordin ca un arbore rupt de furtună, care s-a prăbuşit peste zidurile cetăţii, dar care ar fi putut să facă victime şi printre vizitatori, să fie tăiat şi stivuit. Angajaţii Serviciului de Administrare a Monumentelor Istorice au intervenit, tăind copacul prăbuşit şi îndepărtându-l de pe zidul cetăţii. În urma acestei acţiuni, ei s-au ales cu dosar penal pentru încălcarea Codul Silvic. Poliţiştii de la Biroul de Combatere a Delictelor Silvice s-au autosesizat cu privire la tăierea ilegală de arbori în acea zonă şi au întocmit un dosar penal „in rem”, adică fără să fie vreo persoană pusă sub acuzare. Chiar autorităţile au recunoscut că această problemă apare ca urmare a unei anomalii în lege şi că nu a fost vorba nicio clipă ca vreun angajat al Serviciului de Administrare al Monumentelor Istorice să taie copaci sau defrişeze zona după bunul plac.

 

Orice intervenţie implică bani şi birocraţie

„Este absurd să fim acuzaţi de tăiere ilegală de arbori, în condiţiile în care fişa postului pe care o am eu, scrie că sunt responsabil de siguranţa vizitatorilor, pe de o parte, dar şi a integrităţii monumentului istoric, aşa cum a fost conservat până acum. Ce s-ar fi întâmplat dacă respectivul arbore s-ar fi prăbuşit peste un grup de turişti? Ajungeam un al doilea Colectiv!”, declară, cu amărăciune, Vladimir Brilinsky. Reprezentantul administraţiei monumentului adaugă că se simte legat de mâini şi de picioare în condiţiile în care orice intervenţie minoră menită să contribuie la conservarea complexului cere o mulţime de acte, avize, planuri întocmite de specialişti şi presupune cheltuieli pe măsură. Brilinsky adaugă că, în ciuda creşterii numărului de vizitatori, dar şi a încasărilor, fondurile merg în bugetul Consiliului Judeţean, complexul de la Sarmizegetusa Regia neavând o vistierie proprie.

 

Zidul dacic, proptit cu pari

Administratorul de la Sarmizegetusa Regia a amintit, în nenumărate rânduri că moştenirea de la Sarmizegetusa Regia nu poate fi lăsală în voia intemperiilor. „Uitaţi aici, zidul l-am proptit cu nişte pari, ca să nu se prăbuşească. Altceva deocamdată nu avem ce face, pentru că un proiect adevărat de  restaurare şi conservare al complexului este estimat la 40 de milioane de euro. Un sfert din această sumă, 10 milioane de euro, sperăm să le obţinem din fonduri europene”, adaugă Vladimir Brilinsky. În noaptea de Sânziene a anului 2013 o matriţă unicat a fost scoasă la iveală întâmplător, de o furtună violentă, după ce vântul a rupt un fag secular din incinta cetăţii dacice. În cădere trunchiul a antrenat un alt copac, pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina trunchiului culcat la pământ, adminstratorul monumentului istoric, Vladimir Brilinsky, a descoperit matriţa din bronz, folosită de unul dintre meşterii bijutieri de la Sarmizegetusa Regia pentru a fabrica bijuterii din aur şi argint pentru locuitorii “oraşului” antic. Un expert din Ungaria a restaurat această piesă unică în lume. Matriţa este confecţionată din bronz, are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii. Ea este este încrustată cu sculpturi ale unor animale mitice sau de provenienţă mediteraneeană: balauri, hipopotami, bouri şi lei. Doctorul în istorie, Gelu Florea, specialistul care a cercetat matriţa, a declarat că aceasta nu este numai o unealtă foarte rară de bijutier, ci şi o piesă cu o valoare artistică deosebită, deoarece confirmare a faptului că Sarmizegetusa era un oraş în care elitele regatului dacic cumpărau produse de calitate.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × trei =

ACTUALITATE
Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan