Atracţii turistice ascunse: Peștera Zidită de la Mada

La 43 de kilometri de Deva sau 25 de kilometri de la Orăştie înspre Geoagiu şi dincolo de cunoscuta staţiune, o peşteră mai puţin cunoscută face deliciul turiştilor şi al amatorilor de speologie. Cine se îndreaptă spre cheile Madei (sau cheile Măzii, cum le spun localnicii), dar aleg să facă dreapta pe poteca dinspre coasta de piatră a dealului din apropiere, va avea o surpriză: sus, după ce ai străbătut potecile şi o „vărsătură” de pietre care coboară din munte, stă pitită, în spatele unor arbuşti care-i acoperă intrarea, Peştera Zidită. Versanţii Pleşei Mari şi ai Dosului, cu o înălţime de aproximativ 700 de metri vă oferă una dintre cele mai frumoase privelişti asupra Munţilor Metaliferi. Atenţie însă, mai ales în zonele stâncoase, pentru că în zonă a fost semnalată prezenţa viperei cu corn, iar în lunile de vară şerpii sunt din cale afară de agresivi.

 

Peştera Zidită, de vizitat după 20 august

Bătrânii din Mada spun că „s-au trezit” aici, în sat, cu peştera gata zidită pe versantul abrupt. Tot ce ştiu este că peştera, folosită chiar şi de daci, ar fi fost închisă cu zidul ale cărui rămăşiţe mai sunt vizibile şi astăzi, pentru ca intrarea peşterii să poată deveni adăpost, în caz de nevoie. Potrivit cercetătorilor, peştera are patru galerii care se întind pe o lungime totală mai mare de o jumătate de kilometru, însă accesul este dificil şi se poate face numai târâş, pe burtă. Reprezentanta Clubului Sporturilor Montane Hunedoara, profesoara de geografie Mihaela Sopincean, care este şi speolog, spune că dacă doriţi să vizitaţi peştera, este bine să vă opriţi în alveola ei dinspre exterior, pentru că în galerii sunt „maternităţi” de lilieci, care ar putea fi decimate din cauza prezenţei turiştilor. „Numărul coloniilor de lilieci este în continuă scădere, ei fiind deja afectaţi de tăierile masive de păduri, de insecticide, dar şi de acapararea teritoriilor lor de către om. Le recomand turiştilor să nu intre pe galeriile din Peştera Zidită în intervalul mai-august, pentru că ar putea să deranjeze femelele vorbind tare sau plasând fascicule de lumină pe lilieci, care riscă să-şi scape puii. Întreaga colonie ar fi afectată!”, explică Mihaela Sopincean.

 

De  ce avem nevoie de „şoarecii zburători”

Potrivit profesoarei, chiropterele (cheiros =mână, pteron = aripă) reprezintă grupul de mamifere cu mai bine de 950 de specii diferite, care a fost mai puţin cercetat, în comparaţie cu alte grupe de vertebrate, în ciuda faptului că au o adaptare perfectă la zbor, sunt cel mai bun insecticid natural nocturn! Pentru Leonardo da Vinci liliacul a fost modelul maşinii sale zburătoare: el a desenat Legenda lui Icar, înzestrându-l cu aripi de chiropter. Liliacul este simbolul imortalităţii şi al renaşterii, tocmai pentru că populează peşterile, care sunt considerate treceri către viaţa de apoi. Chinezii, pe de altă parte, dar şi locuitorii din insulele Caraibe şi Jamaica, au făcut din liliac un simbol al fericirii, întrucât apariţia lui, zburând la vremea crepusculului, coincide cu momentul reunirii familiei după o zi de lucru. O poveste românească spune că un fiu de împărat a fost blestemat de o vrăjitoare să se transforme în şoarece. Speriat de noua lui înfăţişare, prinţul s-a ascuns în biserică. Acolo, fiindu-i foame, a mâncat anafură. Urcându-se în clopotniţă, la orele înserării, când au început să bată clopotele, şoarecele s-a speriat de zgomot, dar nu a murit, pentru că, după ce mâncase anafură Dumnezeu l-a înzestrat cu aripi, aşa că a putut să zboare.

 

Lilieci, împotriva moliilor şi ţânţarilor

Liliecii sunt singurele mamifere capabile să execute un zbor îndelungat şi susţinut.  Având în vedere că două treimi din fauna totală este reprezentată de insecte, liliecii sunt unul dintre cele mai eficiente insecticide naturale şi fără efecte secundare. De altfel, toţi liliecii care trăiesc în România şi în Europa sunt insectivori. Primăvara, vara şi toamna, ei au apetit foarte mare deoarece în perioada de hibernare sunt lipsiţi complet de hrană, iar în timpul zborului consumă foarte multă energie. Ei consumă gândaci, muşte, ţânţari, molii, fluturi, coropişniţe şi lăcuste, păianjeni, viespi şi furnici. Studiile au arătat că o colonie de indivizi din aceeaşi specie (20 de milioane de „şoricei înaripaţi) a consumat într-o singură noapte mai bine de 112 tone insecte, iar pe parcursul celor 3 luni de vară, 13.500 tone de insecte. De asemenea, excrementele liliecilor, guano, sunt bogate în fosfor şi azot, şi constituie un excelent îngrăşămant natural. În România s-au exploatat 35.000 de tone de guano chiar din judeţul Hunedoara: îngrăşământul natural a fost extras din peştera Cioclovina Uscată, din Munţii Şureanu.

 

Canyoning pe Valea Balşei

Şi, dacă tot aţi ajuns la Peştera Zidită de la Mada, după ce ai revenit lângă apa Balşei nu poţi să nu faci şi puţin canyoning pe Cheile Madei, arie protejată de interes naţional şi una dintre cele mai căutate zone din judeţul Hunedoara pentru escalada sportivă. Aria, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, este considerată o rezervaţie naturală de tip mixt, fiind săpată de Valea Balşei în calcarele din Jurasic, acoperite cu plantele termofile endemice, dar şi pentru valoarea ei speologică. Cine vrea să facă aici căţărări, trebuie să ştie că pereţii pe care sunt amenajate trasee de escaladă au o mulţime de alveole şi fisuri, care uşurează urcuşul, iar traseele sunt echipate cu spituri, gujoane, dar şi prize. Cheile oferă soare, umbră, într-un micro-canion de poveste înţesat cu plante de tot soiul, insecte, splendide libelule, dar şi peşte şi raci. În miezul verii o mulţime de pescari îşi încearcă dibăcia în apele Balşei, iar turiştii se răcoresc la izvorul cu apă minerală gratuită, rece ca gheaţa vara şi care iarna nu îngheaţă niciodată!

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 2 =

ACTUALITATE
Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie