Arsenie Boca şi Mişcarea Legionară: de ce a fost anchetat călugărul pentru legături cu legionarii

Părintele Arsenie Boca s-a ţinut departe de Mişcarea Legionară, chiar dacă presupusele legături cu membrii ei i-au adus ani de temniţă, de anchete şi au dus la scoaterea sa din rândul monahilor.

Urmărirea informativă a fostului stareţ, pentru presupuse legături cu Mişcarea Legionară, a început în 1943, se arată în documentele păstrate în Arhivele fostei Securităţi. Un astfel de document, descoperit într-un dosar de anchetă al părintelui Arsenie Boca, datează în 17 iulie 1945 şi reprezintă o declaraţie autobiografică dată de acesta în arestul Râmnicu Vâlcii, unde a fost anchetat, pentru „legături cu legionarii”.
În declaraţia dată Siguranţei statului, ieromonahul a negat orice fel de legături cu Mişcarea Legionară. A oferit însă detalii despre modul în care s-a raportat la ea în vremea studenţiei, la sfârşitul anilor 1930, când Mişcarea îşi câştigase adepţi în rândul multor tineri.

„Trei ani am stat la internat, ca să fie o garanţie pentru mine că nu mă ocup cu nici o pierdere de vreme. Pe-acolo mai veneau şi studenţi legionari care ne chemau cu ei. Nu m-am dus niciodată. Şcoala mă absorbea total şi n-aveam vreme de pierdut. Bătaia din copilărie pentru a nu pierde vremea mă urmărea ca un înger păzitor. În vremea aceea, mişcarea legionară era în toi şi se discuta de ea în toate părţile. Eu, ca un independent de politic, nu mi-am găsit înclinaţie către mişcare. Apoi s-a întâmplat că nici nu m-a mai chemat nimeni”, afirma Arsenie Boca. Acesta le declara anchetatorilor că singura lui participare la un eveniment legat de Mişcarea Legionară a fost participarea le procesiunea din 1937, cu ocazia aducerii în ţară a trupurilor legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin. „Când se întorceau din Spania, morţi, Moţa şi Marin, am ieşit cu colegi întâmplători prin curte până la trotuarul străzii Calea Griviţei, pe care trecea convoiul de la Gara de Nord spre Calea Victoriei. Căci Academia noastră era pe Calea Griviţei. Deci am privit o parte din convoi şi pe cei doi morţi. Atâta tot”, relata ieromonahul.
Arsenie Boca mai susţinea în declaraţia dată în arestul din Râmnicu Vâlcea că nu s-a implicat în niciun fel în politică. „La medicină de multe ori nu puteam merge din cauza frământărilor şi grevelor studenţeşti, care mă supărau pentru motivul că pierdeam vremea şi cunoştinţele de anatomie şi antropologie cu profesorul meu, care de multe ori era pus în imposibilitatea să-şi ţină cursul. Abia aci m-am lovit de mişcările politice studenţeşti, care mi-au produs o impresie neplăcută. Am fost complet în afară de orice mişcare studenţească sau înscriere în vreo mişcare politică”, a scris Arsenie Boca.

Lăsat să meargă la Muntele Athos
În susţinerea afirmaţiilor sale, preotul a mai adăugat că, în primăvara anului 1939, i s-a permis să plece din ţară, pe Muntele Athos, unde a stat trei luni, tocmai pentru că nu avea legături cu Mişcarea Legionară. „La plecare erau cele mai aspre cercetări ca nimeni din cei ce-au fost legionari vreodată să nu poată ieşi din ţară. Eu, neavând absolut nimic la activ, am obţinut paşaport de călătorie: în Europa „sans Russie”, de la Prefectura poliţiei din Sibiu. Iar întrucât eram diacon, am obţinut şi încuviinţările speciale de la cele trei Patriarhii: a României, a Constantinopolului şi a Atenei, precum şi a celor două guverne: român şi grec, precum că n-am nimic suspect la activ, ci simpla chemare către desăvârşirea interioară prin meşteşugul călugăriei”, a mai afirmat părintele.

Acuzat că a ajutat legionari
Trei ani mai târziu, în vara anului 1948, părintele Arsenie Boca, pe atunci călugăr la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş, a fost din nou arestat, fiind cercetat pentru legături cu Mişcarea Legionară. Ar fi adăpostit în trecut un fugar, membru al Mişcării Legionare.
„Legături politice cu ei n-am avut, decât cele strict preoţeşti. Au mai trecut pe la mănăstire şi alţi foşti legionari, atât [de] prin comunele învecinate ţărani, cât şi de mai departe, dar n-am avut discuţii politice ci numai duhovniceşti. Ba mai mult, aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra şi de a renunţa la pistol, la răzbunare şi alte păcate. I-am făcut să înţeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească”, afirma Arsenie Boca, în declaraţia dată Siguranţei, în 7 iulie 1848.
Legionarii veneau des la mănăstirea din Făgăraş, la începutul anilor 1940. „Singurele legături ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt fireşti între preot şi credincioşi”, răspundea Arsenie Boca, în interogatoriul din 1948, document publicat în volumul ”Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România”, de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu.

Urmărit pas cu pas
Din cauza legionarilor care veneau tot mai des la mănăstire pentru a-i cere sfaturi călugărului, a continuat urmărirea informativă a acestuia şi în primii ani ai regimului comunist. Notele date de informatori, chiar dacă nu puteau fi dovedite, i-au adus alte necazuri. Una dintre ele, semnată în 1947 de o sursă a Siguranţei arăta că preotul era „unul dintre cei mai înfocaţi legionari prin faptul că vara, în timpul vacanţei, se duc diferiţi legionari din judeţ şi din alte părţi, unde, sub pretextul că se distrează şi fac excursii, se duc şi ţin şedinţe în locuinţa acestuia. La fel, acesta mai e şi un duşman al regimului, după care se exprimă chiar şi în public că el lupta contra comunismului”, relata un informator, potrivit cercetării „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”, realizată de Adrian Nicolae Petcu. Ieromonahul susţinea însă a fost neutru şi independent de orice politică, că nu a fost înscris în Mişcarea Legionară şi nu a simpatizat cu aceasta. Nici măcar nu deţinuse cărţi sau broşuri ale legionarilor, le declara anchetatorilor, iar la mănăstirea unde slujea nu au avut loc adunări ale legionarilor cu încuviinţarea lui.

Acuzat că a păstrat legături cu legionarii
În 1948, Arsenie Boca a fost mutat la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, însă deja devenise o figură cunoscută, iar zvonurile despre legăturile sale cu legionarii s-au amplificat, în ciuda rezervelor manifestate de preot. Prigoana a continuat, cu aceleaşi acuzaţii, culmind cu ridicarea sa de Miliţie, în ianuarie 1951, de la Mănăstirea Prislop. „Sus-numitul înainte de 23 august a făcut parte din Mişcarea Legionară; după această dată, cu ocazia predicilor pe care le ţinea în biserică a instigat populaţia împotriva regimului democrat-popular. De asemenea, mai rezultă că în anul 1947 a găzduit la Mănăstirea Prislop pe legionarul Glatcov Grigore, care era urmărit de organele de stat. Pentru faptele enumerate mai sus a fost încadrat în Colonie de Muncă pe timp de 12 luni”, se arăta într-un document din Arhivele CNSAS, potrivit cercetării „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”, realizată de Adrian Nicolae Petcu. În aprilie 1952, preotul s-a reîntors la Prislop, însă hărţuirea lui a continuat.minunile-necunoscute-ale-parintelui-arsenie-boca-povestite-chiar-de-martori-45860-1

Alt ajutor dat legionarilor, altă arestare
În anul 1955, părintele Arsenie Boca a fost din nou arestat sub pretextul unor presupuse legături cu membrii mişcării legionare. I s-a cerut să povestească, în cursul anchetei, despre legionarul Nicolae Pătraşcu, un lider al Mişcării, însărcinat pentru a organiza rezistenţa anti-comunistă în munţi. Călugărul l-a cunoscut pe acesta cu zece ani în urmă, în vremea în care Nicolae Pătraşcu venea să se spovedească la mănăstirea din Făgăraş. “I-am explicat că religia este împotriva forţei şi a folosirii pistolului şi i-am dat că exemplu greşeala lui Codreanu, care folosind pistolul şi-a găsit până la urmă moartea”, declara Arsenie Boca, potrivit unei note informative din 1955.
Arsenie Boca a fost pus sub acuzare pentru „omisiunea de denunţ“ a legionarului Nicolae Bordasiu, căutat de autorităţi, iar ulterior a fost condamnat la şase luni de închisoare. Eliberat în aprilie 1956 din Penitenciarul Oradea, Arsenie Boca a semnat angajamentul de a nu vorbi nimănui despre ce a văzut în închisoare, în perioada detenţiei şi a anchetelor. Pentru o perioadă s-a întors la Prislop, însă a continuat să fie în atenţia Securităţii. Iar în cele din urmă, în 1959, a fost nevoit să părăsească mănăstirea şi obligat să renunţe pentru restul vieţii la activitatea preoţească.

Nu a recunoscut legăturile cu legionarii
Arsenie Boca a fost urmărit până în ultimele luni ale vieţii. Unul dintre motivele supravegherii sale de către angajaţii Securităţii a fost reprezentat de presupusele legături cu membrii ai Mişcării Legionare din anii 1940 şi cu foşti membrii ai acesteia, după 1950. „Deţinem informaţii verificate că în anul 1945 a avut legături legionare cu Pătraşcu Nicolae, comandant legionar, în prezent arestat. Legăturile lui Boca Zian Arsenie cu Pătraşcu Nicolae au constat în aceea că a executat instrucţiunile primite de la Pătraşcu de a ajută organizaţia legionară, concretizate prin aceea că în anul 1949 a găzduit la Mănăstirea Prislop pe calu¬garul Plămădeală Leonida, condamnat la 7 ani temniţă grea“, se arăta într-o nota informativă semnată de un colonel de Securitate în anul 1962, păstrată în Arhivele CNSAS. Arsenie Boca a rămas consecvent şi nu a declarat vreodată că ar fi avut implicaţii în Mişcarea Legionară, în ciuda presiunilor făcute de anchetatorii săi, care i-au creat imaginea de „preot – legionar”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + 11 =

ACTUALITATE
Echipa morții își află sentința la Tribunalul Hunedoara         Amenzi de 5.800 de lei date de ISU Hunedoara         Misiune de salvare în Masivul Vâlcan         Incendiu în Călan: peste 20 de persoane au fost evacuate         Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță