ARHIVELE HUNEDOAREI. Notele informative care spun povestea tristă a evreilor din județ

O serie de documente păstrate la Arhivele Județului Hunedoara dezvăluie, în fapte, starea de spirit a comunității evreiești din Hunedoara, la începutul declinului din anii 1940. Sunt note informative care prezintă situația tensionată din 1941, înainte ca marea parte a evreilor din Hunedoara să ia, treptat, calea exilului.

Hunedoara s-a numărat printre județele în care a existat o comunitate închegată de evrei. Declinul acesteia s-a accentuat la începutul anilor 1940, iar o serie de note informative primite de Poliţia de reşedinţă Deva, în acea vreme, şi păstrate la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, arată cum s-a produs.
Intrarea în anul 1941 a găsit comunitatea de evrei din Petroșani într-o stare nefericită, arătau rapoartele Poliției orașului. „Minoritarii evrei se găsesc într-o stare deprimată. Toţi comercianţii evrei şi-au vândut magazinele lor creştinilor şi din cercetările noastre s-a constatat că o parte din populaţia evreiască intenţionează să emigreze în Basarabia, pentru care fapt au şi început pregătirile”, se arăta într-o notă a Poliţiei Petroşani, transmisă în ianuarie 1941, Prefecturii Hunedoara. Evreii au început a se interesa de condiţiile emigrării în Palestina, se arăta într-o altă notă a Poliţiei Petroşani, din aceeași lună. În februarie 1941, potrivit altei informări, membrii comunității evreiești își făceau speranțe că deznodământul celui de-Al doilea război mondial la va fi favorabil. „Evreii din nou au început a prinde curaj, fiind ferm convinşi că vor fi apăraţi de legile care sunt astăzi în vigoare şi care conform ordinelor domnului general Antonescu trebuiesc respectate cu cea mai mare stricteţe. Avându-se în vedere evenimentele externe, evreii cred că germanii vor pierde războiul şi atunci vor trăi iară bine în România. În acest oraş, copiii evreilor, din cauză că nu mai sunt admişi a frecventa şcolile româneşti, umblă la o şcoală confesională care a luat fiinţă, în urma aprobării Inspectoratului Şcolar Confesional, pe lângă sinagoga evreiască din acest oraş, pe Strada Principele Carol. Lecţiile sunt predate de câţiva tineri evrei, bacalaureaţi. Până acum o lună mai mulţi evrei din acest oraş intenţionau a emigra, în prezent însă niciunul nu mai doreşte a pleca”, se arăta într-o notă informativă din februarie 1941, a Poliţiei Petroşani.
În Petroșani, oamenii de vază ai comunității de evrei începeau să simtă tot mai acut privațiunile regimului generalului Ion Antonescu. „Avocaţii şi medicii evrei au început a o duce foarte greu din cauză că nu mai se vor, conform Decretului Lege în vigoare, a mai exercita profesia. Fiecare evreu care are tendinţe spre comunims se urmăreşte de către organele acestui comisariat”, se arăta în aceeaşi notă informativă. În lunile următoare, arată documentele păstrate la Arhivele Județului Hunedoara, îngrijorarea a pus din nou stăpânire pe localnicii evrei din Petroșani „Ultimele măsuri luate din partea guvernului de a interna pe evrei au creat în sufletele lor o îngrijorare, fiindu-le teamă ca la o mişcare greşită pe care o ar comite orareşcare evrei, evreii internaţi vor fi executaţi”, informa o notă din Iulie, 1941, transmisă din Petroşani.

Prăvăliile evreilor din Orăștie, închise
În Orăștie, anul 1941 aducea vești proaste pentru comunitatea evreilor, iar mulți dintre ei se pregăteau de plecare din oraș. „În această localitate toţi au lichidat prăvăliile lor şi mai întreg comerţul este în mâinile românilor. Majoritatea dintre evrei au părăsit localitatea, restul care mai sunt sunt în curs de plecare”, se arăta într-o notă a Poliţiei Orăştie, din ianuarie 1941, păstrată în Arhivele Judeţului Hunedoara.
În Deva aceluiași an se înregistra o situație similară. „Evreii cărora sub guvernul legionar li s-au luat prăvăliile şi imobilele în urma rebeliunii legionare au crezut că toate aceste bunuri le vor fi restituite. Sunt nemulţumiţi din cauză că situaţia lor nu a fost clarrificată. Pentru a preîntâmpina eventualele hotărâri împotriva soartei lor, în special comercianţii nu mai faccumpărături de marfă, fapt care face ca comerţul să se resimtă”, informau ofiţerii de la Siguranţă, în nota transmisă Poliţiei Deva, în februarie 1941.
În rândul populaţiei evreieşti domnea o stare de spirit de deprimare momentană din cauza măsurilor luate împotriva lor, informa Poliția Deva, în vara anului 1941. Totuși, majoritatea localnicilor erau convinşi că măsurile luate împotriva lor erau de scurtă durată şi că situaţia lor se va îmbunătăţi în scurt timp. „Munca de folos obştesc la care au fost supuşi, după comoditatea pe care au avut-o până acum, a creat în rândurile lor nemulţumiri, dar acestea nu s-au concretizat în acţiuni ce ar putea periclita siguranţa statului în acest sector. Se observă o interesantă schimbare în atitudinea evreilor şi anume un ataşament fidel faţă de populaţia maghiară, pe motiv că în Ungaria evreii au un tratament mai bun ca în România”, se arăta într-o informare secretă, din august 1941, trimisă de Biroul Siguranţei comandamentului Poliţiei oraşului Deva.
evrei 2Evreii din Hațeg păreau să aibă o situație mai optimistă. „În Haţeg această minoritate nu prezintă niciun pericol, din pucntul de vedere al siguranţei statului. Nutresc speranţe în victoria Anglei, de la care aşteaptă îmbunătăţirea soartei lor”, se arăta într-o altă notă informativă, privind starea de spirit a comunităţii evreieşti din Haţeg, în iulie 1941.

Declinul comunităţii evreieşti în judeţ
În perioada interbelică, potrivit recensământului populaţiei, în judeţul Hunedoara locuiau aproape 5.000 de evrei. La începutul anilor 1940, în timpul dictaturii mareşalui Ion Antonescu, marea parte a populaţiei evreiască din judeţ a fost concentrată în trei „centre de evacuare”, înfiinţate în Deva, Ilia şi Haţeg. La Deva, Haţeg şi Ilia au fost aduşi în această perioadă circa 5.000 de evrei, care au fost cazaţi în diverse clădiri, în anexele unor conace sau la familiile de evrei din cele trei localităţi. Unul dintre locurile unde au fost strânşi evreii evacuaţi din casele lor a fost castelul din Nalaţ, de la marginea oraşului Haţeg, transformat în prezent într-o ruină. Un alt loc a fost chiar sinagoga din Deva. Circa 400 de oameni au fost strânşi aici şi în clădirile învecinate, în anii celui de-al doilea război mondial. Evreii apţi de muncă au fost trimişi să lucreze în detaşamentele de muncă din zona Devei şi a Hunedoarei, pe şantiere viitoarei liniii de cale ferată Deva – Brad şi ale unor şoselele. Astfel era descrisă atmosfera din lagărele de muncă din judeţ: „Am venit mâhniţi, cu suflet întristaţi / Tinerii din Hunedoara şi Banat / Şi cu munca noastră plină de sudoare şi oftat / Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculăm şi plecăm / Să muncim din greu cu targa şi cu lopata / Încărcaţi, descărcaţi, nu mai staţi / Randamentul e cerut la vagoneta / Şi când soarele se îndreaptă spre culcuşul lui obosit / Drumul nostru este lung şi avem un gând de mult dorit / De a pleca toţi acas’ fericiţi / Şi în crezul de evreu mai întăriţi / Drumul nostru este lung şi fără de sfârşit / Nimeni nu ne spune ‘bine aţi venit’ / Şi în coloanele cuprinse de soldaţi înarmaţi / Ne-am făcut rând cu toţii veşnic fraţi”, este o poezie a evreului Husz Emanuil, păstrată în documentele de la Arhivele judeţului Hunedoara, publicată de cercetătorul Dan Grecu. Supravieţuitorii războiului au fost lăsaţi să se întoarcă în satele lor, după instaurarea regimului comunist.
În primul deceniu după încheierea războiului şi instaurarea regimului comunist în România, cea mai mare parte a populaţiei evreieşti din judeţul Hunedoara a luat calea exilului spre Israel, a cărui independenţă a fost proclamată în 1948. Astfel, recensământul din 1956 atesta în judeţ o populaţie de circa 1.700 de oameni, iar cel din 1966 înregistra 510 evrei. Potrivit ultimului recensământ, din 2011, în judeţul Hunedoara mai locuiau 46 de evrei: 23 în Deva, câte 6 în Petroşani şi Hunedoara, câte 4 în Haţeg şi Lupeni şi 3 în Petrila.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece + 2 =

ACTUALITATE
Cum vor autoritățile să deblocheze drumul spre Mănăstirea Prislop, locul de veci al lui Arsene Boca         Contestația DNA în dosarul fostului secretar al județului a fost respinsă         Cum va arăta centrul Hunedoarei: fântâni arteziene, esplanadă și pietonală         Fabrica de cablaje din Hunedoara își va dubla suprafața în 2017         După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună