Aproape 8 milioane de lei stau în calea salvării Minei Petrila

Aproape 8 milioane de lei împiedică salvarea activelor cu valoare istorică de la Mina Petrila, care sunt puse la pământ în aceste zile.

Sfârşitul anului 2015 aduce şi sfârşitul Minei Petrila. O istorie de peste 150 de ani pusă la pământ cu buldozerul şi asta din cauza încăpăţânării celor de la Ministerul Fianţelor care nu vor să cedeze cu titlu gratuit către administraţia publică locală nici măcar clădirile cu mare valoare istorică de la Mina Petrila. Le-au cerut edililor nici mai mult nici mai puţin de 7,5 milioane de lei dacă vor activele exploatării miniere. „cei de al Ministerul Finanţelor ne-au cerut 75 de miliarde de lei vechi pentru activele Minei Petrila. Este o sumă mult prea mare pe care nu o putem plătit nici eşalonată. Nu pot angaja bugetul Petrilei la aşa cheltuială pentru că şi aşa este sărac. Noi am cerut clădirile cu titlu gratuit, dar nu au vrut să ni le dea, dar în acelaşi timp avem de primit de la bugetul de stat 187 de miliarde de lei din eprioada 2000 – 2004”, a declarat Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila.

Interesant este, însă, faptul că în loc să salveze istoria Guvernul preferă să investească în demolarea ei. Astfel, pentru închiderea şi ecologizarea Minei Petrila s-au prevăzut 20.538.550 lei, iar până la sfîrşitul lui 2015 pe unitatea extractivă se va pune lacătul. Potrivit datelor cuprinse într-un proiect de ordonanţă de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei, „până la 31 decembrie 2015 urmează a înceta activitatea de exploatare pentru unitatea Petrila”. Iar mai apoi, aşa cum s-a întâmplat la Mina Dâlja, de exemplu, zona va fi acoperită cu iarbă şi va aştepta, mult şi bine, investitori interesaţi de teren.

Aşa va lua sfârşit istoria celei mai vechi unităţi miniere din Valea Jiului, unde mai bine de 150 de ani a fost adus la suprafaţă cărbunele. Nimic nu i-a convins pe guvernanţi să schimbe proiectul sau să renunţe la demolarea unor clădiri cu valoare istorică şi asta chiar dacă şi un grup local de inițiativă, în frunte cu artistul Ion Barbu, a încercat din răsputeri păstrarea clădirilor de suprafață, unele în patrimoniul industrial național. Au existat proiecte detaliate realizate de arhitecții care au venit în sprijinul lui Ion Barbu ce demonstrează cum ar putea fi pus în valoare tot acest spațiu industrial, după modele deja existente la minele închise din Germania sau Franța, dar în zadar.

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − opt =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării