Aproape 29.000 de hunedoreni suferă de diabet!

Statisticile arată că, prin comparaţie cu 2012, anul trecut medicii au depistat cu 35 la sută mai mulţi bolnavi!

 

 

Mai bine de 7 la sută din populaţia judeţului suferă de diabet. Datele Direcţiei de Sănătate Publică arată că, dacă în anul 2012 au fost diagnosticate peste 1.700 de cazuri de diabet, anul trecut cifra a urcat îngrijorător la peste 2.500 de cazuri. Cazurile noi de diabet zaharat de tip 1 sunt aproape duble numeric, cifrele crescând de la puţin peste 100 în 2012, la mai bine de 180 anul trecut! În România, în acest moment, 1,5 milioane de persoane, dintr-un total de 52 de milioane în Europa, suferă de diabet. În ţară rata îmbolnăvirilor este de 8 la sută. Cifrele au fost făcute publice de autorităţile sanitare cu ocazia aniversării de astăzi: Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului.

 

Cum să (nu) mănânci boală din farfurie

Boală cronica şi, care netrată, poate duce la complicaţii grave şi chiar deces, are, însă mai multe „feţe”. Diabetul zaharat tip 1 (DZ1), apare ca rezultat al unei deficienţe absolute a secreţiei de insulină, ca urmare a distrugerii celulelor betapancreatice. Diabetul zaharat tip 2 (DZ2) este o urmare a asocierii rezistenţei periferice crescute la insulină cu un răspuns compensator inadecvat al secreţiei de insulină. O a treia formă de diabet, diabetul gestaţional, este afecțiunea diagnosticată în cursul sarcinii.  Alte tipuri specifice de diabet (rare), apar din alte cauze cum ar fi: defecte genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de acţiune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau substanţe chimice și altele. Potrivit  medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, deocamdată, diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declanşează procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt încă în studiu. Pentru diabetul de tip 2, se ştie că factorii de risc sunt supraponderea şi obezitatea, sedentarismul, intoleranţa la glucoză, dietă nesănătoasă, vârsta, hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia, dar și istoricul familial cu membri ai familiei afectați de diabet sau istoric de diabet gestaţional, rasa şi etnia, o rată crescută a diabetului a fost semnalată la populaţia din Asia, la hispanici, la populaţia indigenă din SUA, Canada, Australia şi la afro-americani.

 

România: 490 de dolari, Norvegia: 11.100 de dolari

„Pacienţii cu diabet sunt nevoiţi să-şi măsoare glicemia, uneori zilnic, să-şi administreze medicaţia, să facă exerciţii fizice regulate şi să-şi ajusteze dieta. Educaţia pentru sănătate este foarte importantă pentru aceşti pacienţi, atât în controlul şi monitorizarea bolii, cât şi în prevenirea sau amânarea complicaţiilor. A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul şi managementul bolii, aceşti bolnavi trebuie să ia decizii importante toată viaţa: să îşi măsoare zilnic nivelul glicemiei, să ia medicamente, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să îşi ajusteze dieta şi să îşi schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie să facă faţă tuturor complicaţilor bolii, prin importante ajustări în plan psihologic. Fără o educaţie specială despre diabet, aceşti bolnavi nu sunt pregătiţi să ia decizii, să îşi schimbe comportamentul şi să înfrunte toate problemele ridicate de această boală”, explică medicul Cecilia Birău. Doctorii spun că un stil de viaţă sănătos poate reduce până la 70% riscul declanşării diabetului zaharat de tip 2. În ţara noastră, cheltuielile anuale pentru un pacient cu diabet zaharat sunt de doar 490 dolari, în timp ce în Elveţia şi Norvegia se cheltuiesc între 10.600 şi 11.100 dolari pentru fiecare pacient diabetic în fiecare an!

 

Descoperitorul leacului pentru diabet, românul Nicolae Paulescu

La 94 de ani de la prima folosire clinică a insulinei, majoritatea articolelor despre diabet îi citează pe specialiştii canadieni ca unici descoperitori ai substanţei. Lumea medicală, însă, ştie că profesorul Nicolae Paulescu şi-a publicat cercetările cu aproape doi ani înainte de decernarea Nobelului. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu anunţă descoperirea insulinei în revista belgiană “Archives Internationales de Psysiologie”. Pancreina, cum o numea el, provoca scăderea glicemiei, dar şi a corpilor cetonici şi a ureei în sângele câinilor care sufereau de diabet. La distanţă de doi ani, medicul Frederick Grant Banting şi biochimistul John J.R.Macleod de la Universitatea din Toronto primeau Nobelul în fiziologie şi medicină pentru aceeaşi descoperire. În 1916, Paulescu a obţinut un extras apos de pancreas care, injectat unui câine cu diabet, a dus la scăderea glucozei în sânge. După primul război mondial, şi-a reluat cercetările şi a reuşit să izoleze hormonul pancreatic antidiabetic, pe care l-a denumit pancreina. În perioada aprilie-iunie 1921, a publicat patru articole despre aceste descoperiri la Paris, prin intermediul Secţiei Române a Societăţii de Biologie. În 1922, Nicolae Paulescu şi-a patentat descoperirea la Ministerul Industriei şi Comerţului. Pancreina nu a fost folosită pentru uz uman în intervalul scurs până la decernarea premiului Nobel. În acelaşi an, canadienii Banting, Macleod, James Collip şi Charles Best publică lucrarea cu care primii doi vor câştiga Nobelul (ulterior au împărţit banii împreună cu Collip şi cu Best). Prima injectare a insulinei la om datează din 11 ianuarie 1922.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 − 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Noaptea bibliotecilor         Hoți de cărbune prinși la furat. Prada a însumat șapte tone de minereu         ALDE vrea să câştige Hunedoara cu „Dezvoltarea judeţului prin turism”         IN MEMORIAM. Nicolae Adam, 10 ani de la „naşterea pentru eternitate”         Accident mortal în Dobra         Păsat şi tocană de oaie la Târgul de produse tradiţionale. Costul: 21.000 de lei         Salvaţi de pe Transalpina         ADMINISTRAŢIE PSD. Şapte ani de jalbe la „Împărăţia” primarului Cazacu din Brad. Degeaba!         Ofertele de restaurare a Castelului Corvinilor vor fi reevaluate         Accident pe DN 66. S-a răsturnat cu camionul         TURISM. Demersuri pentru declararea zonei Vulcan – Pasul Vîlcan staţiune de interes local         Șir de accidente grave pe șoselele Hunedoarei         Accident pe Calea Zarandului din Deva. Un autocar și un autocamion sunt implicate în coliziune         Ministrul Energiei nu ar vrea să renunţe la centralele pe cărbune         150 de ani de activitate corală neîntreruptă în Orăștie         Autobuz implicat într-un accident mortal pe DJ 687 Hunedoara – Deva         ZILELE MAGHIARE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA. Au fost decernate premiile ”Barcsay Ákos” 2018         FOTO: Accident grav pe autostradă. Șase mașini au fost implicate, iar șapte oameni au fost răniți         Probleme mari pe listele “Fără penali”. Sute de semnături anulate în Valea Jiului. Primarul Uricaniului, ameninţat cu o plângere penală!         Liga a treia. Victorie pentru CS Hunedoara, eșec pentru Deva