Aproape 29.000 de hunedoreni suferă de diabet!

Statisticile arată că, prin comparaţie cu 2012, anul trecut medicii au depistat cu 35 la sută mai mulţi bolnavi!

 

 

Mai bine de 7 la sută din populaţia judeţului suferă de diabet. Datele Direcţiei de Sănătate Publică arată că, dacă în anul 2012 au fost diagnosticate peste 1.700 de cazuri de diabet, anul trecut cifra a urcat îngrijorător la peste 2.500 de cazuri. Cazurile noi de diabet zaharat de tip 1 sunt aproape duble numeric, cifrele crescând de la puţin peste 100 în 2012, la mai bine de 180 anul trecut! În România, în acest moment, 1,5 milioane de persoane, dintr-un total de 52 de milioane în Europa, suferă de diabet. În ţară rata îmbolnăvirilor este de 8 la sută. Cifrele au fost făcute publice de autorităţile sanitare cu ocazia aniversării de astăzi: Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului.

 

Cum să (nu) mănânci boală din farfurie

Boală cronica şi, care netrată, poate duce la complicaţii grave şi chiar deces, are, însă mai multe „feţe”. Diabetul zaharat tip 1 (DZ1), apare ca rezultat al unei deficienţe absolute a secreţiei de insulină, ca urmare a distrugerii celulelor betapancreatice. Diabetul zaharat tip 2 (DZ2) este o urmare a asocierii rezistenţei periferice crescute la insulină cu un răspuns compensator inadecvat al secreţiei de insulină. O a treia formă de diabet, diabetul gestaţional, este afecțiunea diagnosticată în cursul sarcinii.  Alte tipuri specifice de diabet (rare), apar din alte cauze cum ar fi: defecte genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de acţiune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau substanţe chimice și altele. Potrivit  medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, deocamdată, diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declanşează procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt încă în studiu. Pentru diabetul de tip 2, se ştie că factorii de risc sunt supraponderea şi obezitatea, sedentarismul, intoleranţa la glucoză, dietă nesănătoasă, vârsta, hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia, dar și istoricul familial cu membri ai familiei afectați de diabet sau istoric de diabet gestaţional, rasa şi etnia, o rată crescută a diabetului a fost semnalată la populaţia din Asia, la hispanici, la populaţia indigenă din SUA, Canada, Australia şi la afro-americani.

 

România: 490 de dolari, Norvegia: 11.100 de dolari

„Pacienţii cu diabet sunt nevoiţi să-şi măsoare glicemia, uneori zilnic, să-şi administreze medicaţia, să facă exerciţii fizice regulate şi să-şi ajusteze dieta. Educaţia pentru sănătate este foarte importantă pentru aceşti pacienţi, atât în controlul şi monitorizarea bolii, cât şi în prevenirea sau amânarea complicaţiilor. A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul şi managementul bolii, aceşti bolnavi trebuie să ia decizii importante toată viaţa: să îşi măsoare zilnic nivelul glicemiei, să ia medicamente, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să îşi ajusteze dieta şi să îşi schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie să facă faţă tuturor complicaţilor bolii, prin importante ajustări în plan psihologic. Fără o educaţie specială despre diabet, aceşti bolnavi nu sunt pregătiţi să ia decizii, să îşi schimbe comportamentul şi să înfrunte toate problemele ridicate de această boală”, explică medicul Cecilia Birău. Doctorii spun că un stil de viaţă sănătos poate reduce până la 70% riscul declanşării diabetului zaharat de tip 2. În ţara noastră, cheltuielile anuale pentru un pacient cu diabet zaharat sunt de doar 490 dolari, în timp ce în Elveţia şi Norvegia se cheltuiesc între 10.600 şi 11.100 dolari pentru fiecare pacient diabetic în fiecare an!

 

Descoperitorul leacului pentru diabet, românul Nicolae Paulescu

La 94 de ani de la prima folosire clinică a insulinei, majoritatea articolelor despre diabet îi citează pe specialiştii canadieni ca unici descoperitori ai substanţei. Lumea medicală, însă, ştie că profesorul Nicolae Paulescu şi-a publicat cercetările cu aproape doi ani înainte de decernarea Nobelului. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu anunţă descoperirea insulinei în revista belgiană “Archives Internationales de Psysiologie”. Pancreina, cum o numea el, provoca scăderea glicemiei, dar şi a corpilor cetonici şi a ureei în sângele câinilor care sufereau de diabet. La distanţă de doi ani, medicul Frederick Grant Banting şi biochimistul John J.R.Macleod de la Universitatea din Toronto primeau Nobelul în fiziologie şi medicină pentru aceeaşi descoperire. În 1916, Paulescu a obţinut un extras apos de pancreas care, injectat unui câine cu diabet, a dus la scăderea glucozei în sânge. După primul război mondial, şi-a reluat cercetările şi a reuşit să izoleze hormonul pancreatic antidiabetic, pe care l-a denumit pancreina. În perioada aprilie-iunie 1921, a publicat patru articole despre aceste descoperiri la Paris, prin intermediul Secţiei Române a Societăţii de Biologie. În 1922, Nicolae Paulescu şi-a patentat descoperirea la Ministerul Industriei şi Comerţului. Pancreina nu a fost folosită pentru uz uman în intervalul scurs până la decernarea premiului Nobel. În acelaşi an, canadienii Banting, Macleod, James Collip şi Charles Best publică lucrarea cu care primii doi vor câştiga Nobelul (ulterior au împărţit banii împreună cu Collip şi cu Best). Prima injectare a insulinei la om datează din 11 ianuarie 1922.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei − unu =

ACTUALITATE
Programul de vizitare a Cetății Deva se modifică de la 1 mai         Un nou film american la Castelul Corvinilor         Spărgător prins, după ce a furat bijuterii de 110.000 de lei         Primăria Hunedoara și-a modernizat sala de ședințe         Forțe de ordine sporite la evenimentele din preajma zilei de 1 Mai         MĂRTURII. Cum a fost denunțat Eugen Evu, de colegi, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu         Mărturii din „orașul depravării”, al anilor 1940, unde prostituția clandestină scăpase de sub control         Ovidiu Moș a fost ales primar interimar al municipiului Deva         INVITAȚIE LA MIȘCARE. La start, în Crosul Cetății Regale a Hațegului         Ucigașul celor două surori din Balomir a fost condamnat         1 Mai, zi cu porți deschise la Sarmizegetusa Regia         Primăria Deva în blocaj. Ovidiu Moş (PSD), favorit la preluarea atribuţiunilor de primar         Cetățile dacice au fost ecologizate de voluntari         Matrița antică din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei         ARHIVELE HUNEDOAREI. Mărturii rare din Lagărele de prizonieri sovietici din Valea Jiului         Primăria Deva, după încarcerarea lui Mircia Muntean         OPORTUNITĂŢI. Finanţări pentru reducerea poluării cu gunoi de grajd         Planurile Apa Prod: modernizarea cu fonduri UE a rețelei de apă și canalizare din toate comunele mari         TRAGEDIA COPIILOR ALPINIȘTI. Parchetul General a preluat ancheta „Avalanșei mortale” din Retezat         Grupare de traficanți de hașiș a acuzată că transporta drogurile în stomac