ALTE TREI MONEDE KOSON DIN AUR, RECUPERATE

Trei monede Koson din aur, care au fost scoase ilegal din țară, au fost recuperate, recent, din Regatul Belgiei. Monedele provin din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Potrivit experților, loturile de monede din aur și argint, recuperate recent, sunt stateri și drahme emise de regele Koson, unul dintre urmașii lui Burebista, în jurul anilor 44-29 î.Hr.

 kosoniProcurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut din Regatul Belgiei, în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, prin cooperare judiciară internaţională, repatrierea, fără despăgubire, a trei monede Koson din aur, care au fost scoase ilegal din România. Loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi vor fi depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

 

Peste 1.000 de monede din aur și 13 brățări dacice recuperate

 

Potrivit comunicatului emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia: „În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 de monede Koson din aur (aproximativ 8,54 de kilograme), 38 de monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I î.H., la Tomis şi Kallatis, 262 de monede Koson din argint, 13 brăţări dacice regale de aur (aproximativ 12,633 de kilograme), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum şi aproximativ 12.000 de monede de argint şi bronz.”

 

12 inculpați, din 34, au fost condamnați definitiv

 

De asemenea, în perioada 1998-2014, au fost identificate mai multe grupări, cuprinzând 34 de inculpați, braconieri ai siturilor arheologice. Aceștia au sustras ilegal, au exportat, valorificat și comercializat pe piața neagră a antichităților mai multe tezaure monetare, brățări spiralice din aur și alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie, monumente UNESCO. Toate aceste infracțiuni au condus la prejudicierea Patrimoniului Cultural Național cu 2.500.000 de euro. Până acuma u fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpați. Potrivit experților, loturile de monede din aur și argint, recuperate recent, sunt stateri și drahme, emise de regele Koson, unul dintre urmașii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 î.Hr.

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., şi al Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.

Povestea kosonilor datează de 2000 de ani

Povestea kosonilor a început în urmă cu aproape 2.000 de ani, în vremea primilor urmaşi la tron ai regelui dac Burebista.  Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin, însă, că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi uneltit la uzurparea regelui Burebista, ori că sunt monedele emise în vremea consului Brutus, cel care a uneltit la uzurparea împăratului roman Cezar.  Monedele cântăresc în jur de opt grame, sunt monede bătute la cald şi au o figuraţie inspirată după cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut.

Patrimoniu traficat peste graniţă

Poliţiştii şi procurorii încearcă, de ani de zile, să dea de urma unor obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice, ori chiar din biserici. O parte dintre valoroasele obiecte date dispărute s-au întors acasă, după ce au fost căutate ani în şir, altele în schimb sunt de negăsit, în ciuda colaborării transfrontaliere dintre organele judiciare. Grav este că acest lucru s-a întâmplat nu numai din siturile arheologice, în urma unor săpături neautorizate, ci şi de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane ori din vechile biserici, aşa cum este cazul icoanelor pe lemn sau sticlă descoeprite în parte de oamenii legii la diverşi colecţionari, ori traficanţi în cadrul unor acţiuni de amploare. O parte dintre obiectele dispărute sunt foarte valoroase şi există indicii că ar fi fost traficate pe piaţa neagră din străinătate, unde preţurile oferite de colecţionari sunt mult mai mari decât cele de pe piaţa neagră din România. Vorbim despre arme dacice sau medievale, kosoni din aur, icoane sau tablouri. Cunoscătorii spun că, foarte probabil, multe dintre obiectele sustrase au ajuns pe panopliile sau în vitrinele unor colecţionari particulari, pentru că sunt interesante doar pentru cunoscători, iar kosonii sunt în continuare cotaţi foarte bine pe piaţa neagră a istoriei. De precizat că nu numai siturile arheologice, ci şi muzeele sau casele memoriale au fost afectate de aceste furturi. Să ne amintim că o comisie care a inventariat colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva a constatat în 2008 că mai bine de un sfert din piesele colecţiei de arme dispăruseră. Conform datelor oficiale de la vremea respectivă, în secolul al XIX-lea au intrat în custodia muzeului din Deva 455 de piese (pistoale, săbii, puşti, pumnale) care au fost inventariate, însă nu au fost predate niciodată în gestiunea vreunei persoane. O dată cu noua inventariere s-a constatat că din cele 454 de arme mai existau doar 302. Nici despre celebra sabie de la Boiu, dispărută şi ea în condiţii misterioase, nu se mai ştie nimic.

Toate aceste obiecte de patrimoniu au fost date în urmărire de poliţişti, care strâng încă informaţii despre modul în care au dispărut aceste obiecte şi încearcă să dea de urma lor. Pentru a ajunge la cei acre deţin bunurile de patrimoniu, poliţiştii hunedoreni cooperează cu autorităţile judiciare din alte state, pentru că există indicii că o parte se află dincolo de graniţele ţării, după cum au precizat în mai multe rânduri oamenii legii.

 (Petronela Tămaş, Carmen Cosman – Preda)

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 12 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Liga a treia. Victorie pentru CS Hunedoara, eșec pentru Deva         Mai multe drumuri județene devin drumuri forestiere         Amenzi pentru tăieri ilegale de lemne         Soarta minelor Lupeni şi Lonea e pecetluită. Nici măcar nu sunt luate în calcul în Strategia Energetică a României         Tânăr prins la furat în Hunedoara         Zilele Maghiare din Județul Hunedoara – 22-30 septembrie 2018         Episcopia Devei și Hunedoarei a câștigat procesul pentru numele și imaginea duhovnicului Arsenie Boca         Arborii de pe Bulevardul Corvin au fost extrași, pentru noua pietonală. Vor fi plantați alții în locul lor         Copilă de 10 ani, rănită pe trecerea de pietoni         Accident grav în Deva         Nicio speranță pentru gara Hunedoarei și pentru calea ferată spre Simeria, la șase luni de la închidere         CEH furnizează servicii de sistem de cel puţin 400 MW până în 2020         O seară de astronomie, airsoft pe timp de noapte și concert rock în Cetatea Devei         Expoziție la muzeu: „Frumusețea neconvențională. Arta tatuajului”.         Mircea Nistor a fost propus cetățean de onoare al județului Hunedoara         Lansare de carte: Dumitru Tâlvescu, volumul de versuri „Prosperia”         PE MINUS/ Rectificare de buget negativă la Lupeni. Primarul vrea să meargă în instanţă!         SALVARE LA ÎNĂLŢIME/ Simulare de cutremur la Vulcan. Cum a decurs exerciţiul         Super-tunelul construit la Orăștie, pe magistrala feroviară de mare viteză         Bani europeni pentru reabilitarea termică a blocurilor din Deva