Alarmă: Defileul Jiului, distrus de lucrările hidrotehnice

Un biolog clujean trage un semnal de alarmă cu privire la viitorul sumbru al Defileului Jiului, ca urmare a lucrărilor hidrotehnice care se derulează în zonă. Cele două hridrocentrale de pe Râul Jiu vor seca albia şi vor ucide ecostistemul, susţine, cu cifre şi date biologul clujean Călin Dejeu.

Călin Dejeu cere, printr-o scrisoare deschisă, salvarea Parcului Naţional Defileul Jiului, mai ales că România nici nu are nevoie de cele două construcţii hidroenergetice, care nu fac altceva decât să distrugă, în cele din urmă, Parcul Naţional Defileul Jiului. “Defileul Jiului se încadrează între cele mai spectaculoase elemente ale patrimoniului nostru natural. În urma campaniei ceaușiste de distrugere a râurilor mari de munte, prin amenajări hidroenergetice, este singurul râu mare de munte care a mai scăpat şi care încă mai curge liber. După ’89, niciun iubitor de natură nu și-a mai închipuit că ar mai putea fi periclitat vreodată (în 2005 Defileul Jiului a fost declarat Parc Național). Și totuși, decidenți fără nicio urmă de considerație față de natură  ”au dezgropat” proiectul megalomanic ceaușist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpații Româneşti. Și s-a ajuns la ceva de neînchipuit chiar și într-o țară din lumea a treia, la lucrări vizând secarea pe tot parcursul din Parcul Național a râului pentru care a fost înfiinţat parcul național!”, scrie biologul din Cluj. Astfel, potrivit proiectului, Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducțiune chiar la intrarea în parcul național și eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieșirea din acest parc, asta deşi legislaţia în vigoare interzice acest lucru. “În OUG 57/2007 se prevede că ”în perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management” și activităţile tradiţionale sunt definite astfel: ”activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii”. Cu siguranță sunteți de acord că sub nicio formă proiectul megalomanic ceaușist nu se poate încadra la activități tradiționale. Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducțiune”, arată Călin Dejeu. Iar fără Jiu, Defileul Jiului nu poate exista.

Ce înseamnă reducerea râului la un simplu pârâiaş? În primul rand dispariţia speciilor acvatice, degradarea imediată a ecosistemelor adiacente, de la microorganisme până la zecile de vidre, mai spune sursa citată anterior. Afectat grav va fi şi potențialul turistic al zonei, asta din cauză că nu vor mai avea “baza” de practicare a lor. “Sub aspectul impactului cumulativ, după ce toate celălalte râuri mari de munte au căzut pradă barajelor și aducțiunilor, distrugerea Jiului ar însemna ducerea la desăvârșire a unei campanii de decenii de mutilare a însuși cadrului natural al țării, pentru care râurile mari carpatine reprezentau o trăsătură esențială, probabil cea mai spectaculoasă. Și toată această crimă de mediu și sabotare a turismului pentru ce?? Pentru câțiva MW/h, în condițiile în care avem surplus de energie electrică, nu avem cui să o mai exportăm (pentru că nu există cerere în plus la statele vecine) și avem un consum intern în continuă scădere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar crește producția fără noi distrugeri. Ce interese sunt de fapt în spatele acestui dezastru ecologic? Proiectul ceaușist, absolut anacronic, vine în contradicție cu legislația actuală pe mai multe aspecte. Peste parcul național se suprapune și situl Natura 2000 omonim. Asupra a patru specii de pești, patru habitate ripariene și asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intră în sfera penală. Afectate vor fi și alte habitate și specii din fișa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare. Deci se încalcă grav atât OUG 57/2007 cât și Directiva Habitate. Alte zeci de specii protejate la nivel național și comunitar, care populează defileul, vor avea de suferit. Curtea Europeană de Justiție a clarificat în 1 iulie că și dacă pe un singur element de calitate starea corpului de apă scade cu o singură clasă se consideră că a fost încălcată Directiva Cadru privind Apa. Nu este nevoie de niciun studiu ca să realizăm că secarea râului presupune degradarea din punct de vedere hidromorfologic cu mai mult de o clasă. Se încalcă și principiul utilizării raționale a zonelor umede din Convenția Ramsar precum și Convenția de la Berna”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de biologul Călin Dejeu.

Arătaţi cu degetul

Acesta acuză Romsilva că nu face nimic să oprească dezastrul, asta deşi cheltuieşte impirtante fonduri eruopene pentru tot felul de proiecte pentru îmbunătățirea managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului sau de monitorizare a speciilor din situl Natura 2000. Nici Hidroelectrica, titluarul proiectului, nu scapă de critici, iar biologul le cere responsabililor de aici să oprească derularea lucrărilor: “Hidroelectrica, titularul proiectului hidroenergetic catastrofal, chipurile se află în insolvență. Un agent economic aflat în insolvență are 77 de milioane de euro de aruncat pe un proiect absurd și ilegal??! În același timp, Hidroelectrica declară că va scoate la licitație circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul că are nevoie de lichidități ca să iasă din insolvență. Cele două demersuri sunt absolut contradictorii. Dacă Hidroelectrica trebuie să vândă zeci de hidrocentrale ca să obțină lichidități ca să iasă din insolvență, de ce consumă lichidități ca să-și marească portofoliul cu două hidrocentrale construite ilegal în Parcul Național Defileul Jiului? Trebuie să cinstească memoria ”Marelui Cârmaci”, de pe vremea căruia datează proiectul criminal pentru natură? Sau care sunt interesele reale? Deși acum activitățile de distrugere ale naturii demarate deja sunt mai ample ca oricând în istoria țării, deci nu duce lipsă de concurență, proiectul de secare a Jiului în Parcul Național Defileul Jiului candidează cu toate șansele pentru prima poziție între proiectele destructive, absurde, ilegale și revoltătoare”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

opt + nouă =

ACTUALITATE
PRINDE CONTUR ŞI CLANUL BOBORA. Fiul preşedintelui CJ Hunedoara s-a branşat la cea mai bănoasă firmă de stat         La alegerile parțiale din iunie. Deputatul Marius Surgent îi vede câștigători pe candidații ALDE Hunedoara         DREPT LA REPLICĂ CU „ŞOPÂRLE”. O diversiune NATURALĂ pentru activiştii de mediu         Tineri hunedoreni în vârful politicii. Marius Muzicaș a devenit membru al Biroului Permanent Național TLDE         S-A DEŞTEPTAT OPOZIŢIA LA JUDEŢ. PUŢIN DUPĂ… Lucian Heiuş (PNL): „Transparenţa şi legalitatea – necunoscute pentru PSD”         Accident grav pe Calea Zarandului         Vineri se deschide ştrandul         Spărgătorii unui bar au fost prinși         Amenzi de 5.800 de lei date de jandarmi         Bărbat reținut pentru distrugerea unei mașini         Moda ciudată inspirată de istorie. Hunedorenii care și-au transformat casele în refugii dacice         Protest spontan pe șantierul austrăzii         Transalpina a fost redeschisă circulației rutiere         Liliecii continuă să pună probleme pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Tânărul care a jefuit Castelul Corvinilor a fost trimis în arest la domiciliu         Deva Auto Show 2017. Un spectacol de suflet pentru iubitorii automobilelor         Trofeul Micului Cititor, la a XXXVII-a ediție         LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare