AFACERI ÎN PARADIS. Procesul Domeniului Kendeffy s-ar putea întoarce la Viena

Magistratul Judecătoriei Haţeg a acordat, miercuri, 12 aprilie 2017, un nou termen pentru a se pronunţa cu privire la clarificarea detaliilor de identitate a moştenitoarei Maria Kendeffy prin comisia rogatorie de la Viena.

Retrocedarea Domeniului Kendeffy (în jur de 11.000 de hectare de teren în masivul Retezat) s-a produs la data 6 decembrie 2006 printr-un înscris controversat eliberat de Prefectura Hunedoara şi contestat în instanţă de Academia Română. Procesul se află pe rolul instanţei de fond din 18 decembrie 2009. Procesul este înregistrat ca litigiu de fond funciar, dar pe parcursul celor şapte ani de judecată au apărut informaţii şi documente care schimbă fundamental datele problemei, în sensul că există înscrisuri care conduc la desfiinţarea titlului de proprietate dobândit de Mariei Kendeffy şi Elisabeth Pongracz.
Identitatea dubioasă a Mariei Kendeffy
Actele de la Registrul Comerţului pun sub semnul întrebării identitate Mariei Kendeffy, o identitate complet diferită de a Mariei Kendeffy care a revendicat muntele. Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deţinuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înfiinţat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 de milioane de euro). Jumătate din părţile sociale ale firmei Rotunda SRL aparţin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerţului, Maria Kendeffy este cetăţean belgian (în actele de retrocedare e austriacă) şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934 (în dosarul de moştenitor – 25 iunie 1920). În aprilie 2016, Judecătoria Haţeg a încuviinţat comisia rogatorie de la Vina. Rezultatul Comisii Rogatorii cu Judecătoria Oberster Gerichtshof (Osterreich) din Viena nu lămureşte pe deplin aspectele semnalate, astfel că avocatul Academiei a cerut completarea informaţiilor prin comisia rogatorie. Următorul termen de judecată este la data de 17 mai 2017.
Acte de cetăţenie în fals
Instituţia Prefectului Hunedoara a admis, încă din 2013, că retrocedarea s-a făcut în condiţii dubioase. „Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcţionarii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara de la acea vreme.
Suspiciunile erau legate de cetăţeniei române a celor două austriece. Maria Kendeffy pretindea că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană şi a depus în acest sens un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Pe parcursul anului 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia celor 11.000 de hectare de teren din Reteza. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.
Ce cuprinde Domeniul Kendeffy
Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii au decis – caz unic în judeţul Hunedoara – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia judeţeană. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece + treisprezece =

ACTUALITATE
Atenție! Se montează parapeți pe DN 7, la ieșirea din Deva și în Mintia         Agresiune într-o școală din Călan         Hunedoreni reținuți în dosarul jafului vagoanelor de cărbune         Peste 100 de candidați pe posturile de ofițeri și agenți de poliție         Gestul motocicliștilor care au schimbat viaţa „bunicului Victor“         Grupare de hoți de cărbune destructurată. Prejudiciul este imens         Elevii din Hunedoara dați dispăruți de familii au revenit acasă         Mii de familii au rămas în beznă în urma fenomenelor meteo extreme         Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată în Hunedoara         Cod portocaliu de vreme rea în județul Hunedoara         SCÂNTEI ÎN CL DEVA. Răzvan Mareş rămâne vice. PSD trage clapă devenilor         Sarmizegetusa Regia se va închide pentru 30 de zile         Doi adolescenți sunt dați dispăruți         Soarta celor doi viceprimari ai Devei va fi decisă         Doliu în breasla magistraților din Hunedoara         Accident rutier pe DN 66, cu doi răniți         Consiliul județean a returnat 2.000.000 lei pentru drumul din munții Orăștiei         Atleta Maria Cioncan va fi comemorată în Hunedoara         Incident grav în gara Devei. Agenții de pază au deschis focul         Autoutilitară mistuită de flăcări pe autostradă