Adevărul despre starea cetăților dacice din Munții Orăștiei a fost ascuns la UNESCO

Un raport realizat de managerii de sit ale celor şase aşezări din Munţii Orăştiei – Şureanu (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna), publicat pe site-ul UNESCO, omite să prezinte problemele reale ale cetăţilor, oferind informaţii false despre ele, în care afirmă că starea lor este una bună, susţine arheologul Aurora Peţan, preşedinte al Fundaţiei Dacica. În realitate, nimeni nu s-a mai ocupat de conservarea siturilor în ultimii ani, precizează arheologul.

„Concluzia este tragică: s-a minţit ca în codru. S-a minţit că nu există factori negativi care să afecteze cetăţile în mod curent, că starea lor de conservare este bună, s-au inventat factori pozitivi care ajută cetăţile, dar care în realitate nu există, s-au inventat şapte surse de finanţare pentru restaurarea cetăţilor, inclusiv donaţii internaţionale, s-a inventat un muzeu de sit, căi de acces adecvate la toate cele şase cetăţi, mijloace de informare adecvate, programe de cercetare cu ample rezultate difuzate la nivel internaţional. Concluziile raportului: starea de conservare a cetăţilor este bună şi nu există nevoi în ce priveşte managementul lor”, scrie Aurora Peţan, în evlauarea pe care a publicat-o miercuri, 24 aprilie, cu privire la raportul trimis UNESCO.

Raportul despre cetăţile dacice a fost publicat pe site-ul UNESCO în toamna anului 2014, fiind semnat de aheologii Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) şi Cătălin Cristescu (pentru cele cinci cetăţi din judeţul Hunedoara) şi avizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Ritualurile, blamate în raport

Raportarea este aproape în totalitate falsă, deoarece cei mulţi dintre factorii pozitivi selectaţi sunt inexistenţi, iar factorii negativi au fost omişi aproape în întregime, susţine arheologul Aurora Peţan, în studiul publicat pe dacica.ro.

Singurul aspect negativ menţionat de raportul publicat pe site-ul UNESCO este reprezentat de activităţile cu caracter religios.

„Ritual, spiritual, religios şi utilizări asociative este singurul factor negativ raportat, însă şi acesta doar cu caracter potenţial. În opinia noastră este vorba de un factor curent, frecvent întâlnit în toate cetăţile (restricţionat doar la Sarmizegetusa din 2013). În acelaşi timp, este şi un factor pozitiv, mare parte a turiştilor care vizitează cetăţile fiind reprezentată de grupuri cu preocupări spirituale / religioase în raport cu aceste monumente. Multe monumente care au avut la origine semnificaţii religioase se confruntă cu acest fenomen, pe care îl cataloghează cel mai adesea pozitiv sau pozitiv şi negativ în acelaşi timp”, scrie Aurora Peţan.

Au omis factorii negativi

Cercetătoarea susţine, în schimb, că un număr mare de factori negativi care afectează grav cetăţile dacice au fost omişi din raport:

„Utilizarea căilor de acces spre cetăţi de către transportatorii de masă lemnoasă a afectat grav aceste drumuri şi a contribuit semnificativ la diminuarea numărului de vizitatori.Drumul judeţean 705A, care face accesul spre Sarmizegetusa Regia, s-a aflat într-o stare foarte proastă până la data raportului, în mare măsură din pricina acestor transportatori”.

„Drumul judeţean 668A, care face accesul la Piatra Roşie şi ar fi trebuit să facă legătura cu celelalte cetăţi din patrimoniul UNESCO este în continuare în stare proastă, iar legătura între cele două văi pe care se află 4 din cele 6 cetăţi este imposibilă chiar şi pentru un autoturism 4×4”.

„Mare parte a terenurilor cetăţilor şi a zonelor de protecţie sunt folosite la păşunat şi sunt călcate de vite. Fenomenul a fost oprit doar la Sarmizegetusa Regia, începând din 2013, însă până la acea dată a afectat situl”.

„Ca orice monument în aer liber, cetăţile dacice sunt expuse intemperiilor, cu atât mai mult cu cât sunt situate în zonă montană, umedă. Numărul factorilor care ţin de condiţiile locale este mare, însă a fost ignorat total de raportori”.

„Microorganismele sunt un alt factor deosebit de activ în toate cele 6 cetăţi, care contribuie la degradarea puternică a structurilor din piatră. Colonizările de microoroganisme inferioare (bacterii, fungi) şi, mai ales, de licheni şi briofite sunt foarte prezente. Biocrustele de licheni saxicoli acoperă suprafeţe importante ale elementelor arhitectonice, iar muşchii sunt omniprezenţi”.

„Activităţile ilegale reprezintă una dintre problemele fundamentale ale acestor monumente, braconajul arheologic fiind încă activ, deşi fenomenul a fost limitat. În orice caz, trebuia obligatoriu raportat. Prin comparaţie, au raportat activităţi ilegale mari situri precum Stonehenge, The Frontiers of Roman Empire, Mycene, Epidaurus, Delphi, Olympia, Malta, Çatalhöyük, Hierapolis, Merida, Tarraco, Pompei, Vergina, Sveshtari, Nessebar, Xanthos şi altele. S-a raportat acest factor până şi pentru Sighişoara şi bisericile de lemn din Maramureş. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au ajuns celebre în plan internaţional, din păcate, în primul rând din pricina activităţilor ilegale din aceste situri. Excluderea lor din raport reprezintă cea mai gravă minciună prin omisiune din acest raport”.

„Situate în zone împădurite, toate cele şase cetăţi sunt ameninţate şi pot suferi de pe urma furtunilor. La Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie furtunile au dus la prăbuşiri de fagi peste vestigii în perioada raportată. Pericolul este permanent”.

Cercetătoarea susţine că în raport au fost precizate mai multe date false, inclusiv privind sursele de finanţare pentru conservarea monumentelor. În realitate, arată studiul Aurorei Peţan, în ultimii ani nu a avut loc nici o lucrare de conservare, la nici una dintre cele şase cetăţi antice.

Cele şase situri au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.

Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, restul, proprietăţi ale statului român, având o situaţie juridică neclară.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 5 =

ACTUALITATE
După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident