44 de ani de la cumplita tragedie de la Certej: 89 de oameni au murit striviţi de avalanşa de steril

În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, iazul de steril toxic la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri de locuinţe şi cămine pentru oamenii care lucrau în exploatările miniere de aur şi cupru din zonă s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării.

„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, consemna procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, în dosarul de anchetă păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara. Nămolul toxic a acoperit zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru.

89 de morţi în statisticile oficiale

Urmările au fost dezastruoase pentru comunitate. Avalanşa a lăsat în urma ei 89 de morţi. 76 de persoane au fost rănite. Valoarea distrugerilor provocate de avalanşă a fost de peste 8 milioane de lei.

Tsunami-ul de steril a transformat Certejul în peisaj selenar (30 oct. 1971)

Tsunami-ul de steril a transformat Certejul în peisaj selenar (30 oct. 1971)

„Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad”, informa procurorul. Foştii mineri din Certej relatau că numărul victimelor a fost mai mare.

„Atunci, patru sau cinci militari aduşi să caute cadavrele au murit înecaţi în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele şi pur şi simplu erau înghiţiţi de pământ. În blocurile prăbuşite nu se ştia câţi oameni locuiau. Au murit mai mulţi decât spuneau anchetatorii“, povestea un fost miner din Certej.

Morţi rămaşi neidentificaţi din cauza traumelor

Potrivit anchetatorilor, morţii au fost depozitaţi în căminul cultural, unde au fost spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi apoi predaţi familiilor pentru a fi înhumaţi. Iniţial, unele dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate.

“În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz.IMG_0121

O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili împrejurările dezastrului, considerat „catastrofă cu urmări deosebit de grave”. Ancheta penală a durat doi ani, însă nu a fost găsit niciun vinovat. Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi datorită creşterii peste limita critică în înălţime. Avaria a avut următoarele faze, susţineau anchetatorii: desprinderea pe oglinda de alunecare a depozitului, împingerea masivului din spate, scurgerea apei din iaz care a lovit cu forţă clădirile din faţă. “Evoluţia evenimentului a avut loc în timp scurt, maximum 10 – 15 minute, fiind însoţit de zgomote puternice, iar în momentul în care a fost prins transformatorul de 6 KW, apa a provocat o explozie”.

Arhivele Naţionale – filiala judeţeană Hunedoara păstrează dosarul de anchetă al catastrofei din anul 1971. Dosarul a fost întocmit de Procuratura Hunedoara şi cuprinde trei volume de mărturii şi informaţii despre cauzele dezastrului care a dus la numărul impresionant de pierderi omeneşti, momentele de groază trăite de localnici şi situaţia iazului de decantare înainte de calamitate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 16 =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural