44 de ani de la cumplita tragedie de la Certej: 89 de oameni au murit striviţi de avalanşa de steril

În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, iazul de steril toxic la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri de locuinţe şi cămine pentru oamenii care lucrau în exploatările miniere de aur şi cupru din zonă s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării.

„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, consemna procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, în dosarul de anchetă păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara. Nămolul toxic a acoperit zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru.

89 de morţi în statisticile oficiale

Urmările au fost dezastruoase pentru comunitate. Avalanşa a lăsat în urma ei 89 de morţi. 76 de persoane au fost rănite. Valoarea distrugerilor provocate de avalanşă a fost de peste 8 milioane de lei.

Tsunami-ul de steril a transformat Certejul în peisaj selenar (30 oct. 1971)

Tsunami-ul de steril a transformat Certejul în peisaj selenar (30 oct. 1971)

„Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad”, informa procurorul. Foştii mineri din Certej relatau că numărul victimelor a fost mai mare.

„Atunci, patru sau cinci militari aduşi să caute cadavrele au murit înecaţi în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele şi pur şi simplu erau înghiţiţi de pământ. În blocurile prăbuşite nu se ştia câţi oameni locuiau. Au murit mai mulţi decât spuneau anchetatorii“, povestea un fost miner din Certej.

Morţi rămaşi neidentificaţi din cauza traumelor

Potrivit anchetatorilor, morţii au fost depozitaţi în căminul cultural, unde au fost spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi apoi predaţi familiilor pentru a fi înhumaţi. Iniţial, unele dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate.

“În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz.IMG_0121

O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili împrejurările dezastrului, considerat „catastrofă cu urmări deosebit de grave”. Ancheta penală a durat doi ani, însă nu a fost găsit niciun vinovat. Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi datorită creşterii peste limita critică în înălţime. Avaria a avut următoarele faze, susţineau anchetatorii: desprinderea pe oglinda de alunecare a depozitului, împingerea masivului din spate, scurgerea apei din iaz care a lovit cu forţă clădirile din faţă. “Evoluţia evenimentului a avut loc în timp scurt, maximum 10 – 15 minute, fiind însoţit de zgomote puternice, iar în momentul în care a fost prins transformatorul de 6 KW, apa a provocat o explozie”.

Arhivele Naţionale – filiala judeţeană Hunedoara păstrează dosarul de anchetă al catastrofei din anul 1971. Dosarul a fost întocmit de Procuratura Hunedoara şi cuprinde trei volume de mărturii şi informaţii despre cauzele dezastrului care a dus la numărul impresionant de pierderi omeneşti, momentele de groază trăite de localnici şi situaţia iazului de decantare înainte de calamitate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 + unu =

ACTUALITATE
Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan         Ajutor pentru sătenii din Vadu Dobrii, afectați de viscol         Castelul Corvinilor este loc de filmare pentru vedetele de la Hollywood         CLINICA DOJA49: Tratamentul cu laser pentru acnee, eficienţă maximă pentru o piele curată         Instituţia Prefectului, preocupată de soarta turiştilor din Straja şi Parâng         Florin Roman cere Guvernului să facă despăgubiri pentru pădurile din arii protejate         JUDEŢUL SE AFUNDĂ ÎN GUNOAIE. Licitaţia pentru deponeul ecologic a fost contestată din nou         IARNA CEA MAI GREA LA DEVA. După ger, vine polei         Revista „Semne-Emia” la aniversare         Rural escape pe Cheile Cernei