13 LUCRURI NEŞTIUTE SAU UITATE. Goana după aur în Dacia Felix

Cu toţii cunoaştem, în mare, povestea dacilor dârji şi-a romanilor cuceritori, dar multe detalii istorice inedite rămân şi astăzi necunoscute.

Imediat după moartea lui Burebista, un al doilea rege reuşeşte să îi menţină uniţi pe daci. Este vorba, desigur, despre Decebal, al cărui nume scris în greceşte şi latineşte era, de fapt: Dekebalos. E drept, teritoriul său era mult restrâns faţă de „ţara” lui Burebista: nu depăşea Siretul, la est şi Tisa, la vest, dar Decebal a continuat politica înaintaşului său, neacceptând influenţa romană sub formă de „protectorat”. Numele său este menţionat de surse numeroase și, cel mai probabil, era alcătuit din două cuvinte diferite: „deke” şi „balos”. Dacă cea de-a doua particulă înseamnă, cel mai probabil, „rege”, referitor la semnificaţia primului cuvânt, care este un epitet, istoricii nu au căzut de acord. De altfel, inscripţii cu acest nume au fost găsite nu doar la Roma, ci şi în Britania, Panonia sau Hispania. Unii istorici precizează că numele Decebal a supravieţuit în Spania până în secolul trecut, fiind adus aici de dacii mercenari pe care Roma i-a angajat după retragerea aureliană.

Un grec aduce romanii în Dacia

După războiul din 101-102, prin care Traian şi Decebal au semnat o „pace reciproc avantajoasă”, a urmat un al doilea conflict, celebrul război din 105-106. Pentru a-şi putea deplasa cu rapiditate legiunile în Dacia, împăratul Traian a adus un arhitect vestit al vremii, un grec din Siria, pe nume Apolodor, care-şi căpătase supranumele „din Damasc”. El a construit la Drobeta, acolo unde acum e localitatea Turnu-Severin, un pod gigant, care era privit atunci ca o adevărată minune a arhitectonicii. Astăzi un singur pilon al podului mai este vizibil.

Pericolul, pretext pentru a ajunge la aur

„Cel mai bun principe al Romei”, Traian, moşteneşte o Romă sărăcită de cheluielile lui Domiţian: “Dacă exista pe undeva vreun golf ascuns sau un pământ necunoscut unde se găsea aur, se decreta că acolo este un duşman şi se pregătea sămânţa unor războaie sângeroase alături de cucerirea de noi comori”, scrie Petronius, în „Satiricon”.

Alinaţa cu parţii, colac de salvare

Istoricii spun că, pentru a se apăra de romani, Decebal a încercat să încheie o alinaţă cu regele parţilor, Pacorus. Decebal ar fi urmat să atace Roma la Dunăre, iar Pacorus – Armenia, Iudeea şi Egiptul, care era, la acea vreme, sursa de cereale a Romei. Tergiversarea încheierii alianţei a echivalat cu transformarea Daciei în colonie romană.

Sarmaţii, aliaţii lui Dekebalos

De altfel, nu era pentru prima oară când Decebal încerca să îşi facă prieteni. În timpul primului război dacic, Decebal a pregătit o lovitură asupra armatelor romane din sudul Dunării şi lichidarea căilor de aprovizionare pentru militarii romani aflaţi în Dacia. Din păcate, pe când traversau Dunărea gheaţa s-a rupt şi foarte mulţi daci şi sarmaţi au murit înecaţi în apele fluviului.

Aurul dacilor facilitează romanizarea

Asediaţi din mai multe direcţii, romanii reuşesc să cucerească „Dacia”. Noua colonie romană se limita la Oltenia de astăzi şi două treimi din Transilvania (partea ei central-sudică). După ce au ucis mii de daci şi au luat alte mii de prizonieri, romanii au început repopularea provinciei aducând în Dacia un număr uriaş de colonişti. Potrivit teoriei lui Jerome Carcopino, tocmai ţinta romanilor, aurul din Apuseni, a fost cel care a făcut posibilă romanizarea rapidă a daco-geţilor. Pe parcursul a numai câteva zeci de ani, zeci de mii de colonişti din toată împărăţia au venit în Dacia, pentru a exploata metalele preţioase de la graniţa de astăzi a judeţelor Alba şi Hunedoara. Astfel, în mai puţin de 200 de ani, populaţia locală fusese aproape complet romanizată.

„Gold rush” în Transilvania

Ceea ce s-a întâmplat după cucerirea romană în Apuseni seamănă foarte mult cu„goana după aur” care s-a declanşat în California Statelor Unite. Singura diferenţă între cele două fenomene este aceea că, dacă în Statele Unite, căutătorii de aur au dat năvală dezordonat, în „Dacia Fericită” împăratul a coordonat fiecare amănunt al „migraţiei”. Desigur, la fel ca în California, Dacia acelor ani a fost „invadată” de oameni de toate soiurile, căci aceştia veneau „ex toto orbe Romano” („din toată lumea romană”).

Aureus, moneda Columnei

Cu toţii am auzit de denari sau sesterţi, dar aureusul (ban de aur) a rămas o monedă mai puţin cunoscută. Banii care circulau în vremea împăratului Traian, monede care fuseseră, de altfel, emise chiar de acesta între anii 112 şi 117, conţineau pe avers chiar portretul împăratului, după moda vremii, alături de textul: „Împăratul Traianus Augustus, cuceritor al Germaniei şi al Daciei, preot, tribun, consul pentru a şasea oară, părinte al patriei”. Pe revers, se regăsea Columna lui Traian, cu o dedicaţie: „Senatul şi poporul roman, celui mai bun principe.”

Ţăranii Romei, sărăciţi de Dacia Felix

Războaiele de expansiune ale imperiului au crescut enorm numărul de sclavi de care dispunea acum Roma. Marii proprietari de pământ nu mai erau interesaţi de munca ţăranilor, căci aveau acum la dispoziţie o sumedenie de robi. Tocmai de aceea, o mulţime de ţărani din Italia se angajau în legiunile romane sau plecau benevol să colonizeze Illyria, Galia, dar şi Dacia.

Colonişti din sudul “cizmei”

Lingviştii spun că limba română aşa cum o vorbim noi astăzi seamănă cel mai mult cu dialectele din sudul Italiei, ceea ce dovedeşte că o importantă masă a coloniştilor a provenit din acea zonă mediteraneeană. Sub directivele împăratului Traian şi cu ajutorul acestor colonişti, în câteva zeci de ani Dacia devine o colonie bine organizată, cu oraşe, drumuri, băi publice şi arene romane.

Dacia Felix scoate Roma din sărăcie

Ca urmare a cuceririi Daciei de către romani şi a exploatării zăcămintelor de aur masiv din Apuseni, Roma reuşeşte să depăşească un moment de gravă recesiune economică. Istoricii vremii au notat în lucrările lor efectul pe care l-a avut asupra imperiului cucerirea noii provincii, „Dacia felix”, cea plină de aur, roditoare şi fertilă. Datele istorice menţionează că,  numai în primă instanţă, romanii au cărat din Dacia 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Pe întreaga perioadă a ocupaţiei romane, nu mai puţin de 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit Dacia, salvând Imperiul Roman.

Romanii au sărbătorit patru luni!

De asemenea, vreme de 123 de zile cetatea Romei a oferit pâine şi spectacole de gladiatori gratuit, oricărui cetăţean care intra în oraş. Splendoarea capitalei Imperiului Roman era de nedescris, dar prosperitatea de care s-a bucurat aceasta după cucerirea Daciei se vede cel mai clar în moneda romană. Astfel, în timp ce banul de aur roman, înainte de Traian, era subţire „cât foiţa de ţigară”, după cum îl descrie Neagu Djuvara, la sfârşitul domniei împăratului este de câteva ori mai greu şi mai gros!

Construit de romani, dărâmat de romani

Năvălirea barbară a goţilor, gepizilor şi a altor neamuri venite din sudul Rusiei de azi, va pune capăt vieţii idilice din Dacia de după cucerirea romană. Deşi iniţial s-au prezentat ca „federaţi”, aliaţi ai Romei, care ar fi urmat să consolideze protecţia imperiului slăbit de-atâta îmbuibare, aceştia nu vor reuşi să protejeze împărăţia de hoardele cotropitoare pornite din stepele Asiei. Al 27-lea succesor al împăratului Traianus, Aurelianus, decide retragerea din Dacia, o provincie care acum nu mai merita efortul de a fi apărată de cotropitori. Odată cu armata şi administraţia locală marii proprietari de pământ şi locuitorii înstăriţi ai oraşelor fug şi ei din Dacia, retrăgându-se pe malul sudic al Dunării, în ceea ce istoricii vor numi mai târziu Dacia aureliană. Podul lui Apolodor, capodoperă de ingeniozitate arhitectonică ridicată de romani, va fi distrus tot de ei, pentru ca hoardele barbare să nu-l folosească, în încercarea de a cuceri Roma. Astfel, romanii spun adio pentru totdeauna minunatei ţări care i-a hrănit vreme de mai bine de 166 de ani.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 5 =

ACTUALITATE
Noi mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Fitness în aer liber la poalele Cetății         Sorin Vasilescu participă la o întâlnire în Austria cu specialiști în arheologie         CEH pierde 300 de tone de huilă în fiecare zi         Turiștii din Parâng sunt așteptați cu un drum plin de gropi         A XVI-a ediție a Festivalului – Concurs „Tudorică Munteanu”, organizat în Orăștie         Proiect de lege important. Fermierii care vor fi scutiți de la plata taxelor pentru sănătate, șomaj și salarii         18 octombrie – ziua în care Huniazii au intrat în istorie         Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de eliberare condiționată         Gheorghe Ile a cerut daune în instanță unui consilier local pentru denigrare         Accident în Deva. Copil lovit de mașină         Accidentată pe trecerea de pietoni         Hoț prins în flagrant în locuința unui devean         Șeful IPJ Hunedoara a dat în judecată un jurnalist, pentru afirmații calomnioase         Cristian Resmeriță le-a cumpărat apartamente în Timișoara celor doi copii         Cea mai bună veste pentru fermieri. A început plata avansului APIA         Aproape 100 de cereri de executare silită pe numele CEH         DEZVĂLUIRI. Sentința violatorului unei eleve de 11 ani din Deva, ademenită cu lecții de dans         Accident rutier provocat de un minor         Salvată de sonerie