Situri UNESCO lăsate de izbeliște. Soarta cetăților dacice rămâne tragică, în ciuda promisiunilor

Turiştii străini caută siturile UNESCO din Munţii Orăştiei cu harta în mână, însă deseori, cel puţin în cazul aşezărilor Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna şi Costeşti, pleacă dezamăgiţi de starea în care le-au găsit. În cele cinci cetăţi dacice incluse în patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) se văd urmele lăsate de vandali, localnici şi căutători de comori şi lipsa protecţiei în faţa intemperiilor: ziduri scrijelite, blocuri de calcar distruse, trunchiuri de fagi smulse de furtuni şi prăbuşite peste rămăşiţele aşezărilor, acoperite de mărăcini şi licheni.

Situaţia juridică a celor mai multe dintre siturile UNESCO este neclară, susţin autorităţile judeţene şi reprezentanţii Ministerului Culturii şi de aceea demersurile de conservare şi reabilitare a acestora au fost îngreunate în ultimii ani.

Doar în Sarmizegetusa Regia, situaţia s-a îmbunătăţit. De când a fost preluată în administrare de serviciul public înfiinţat în judeţul Hunedoara, aşezarea UNESCO a beneficiat de pază de 24 de ore, de un regulament de vizitare şi de îngrijire. Drumul spre situl Unesco a fost modernizat, iar accesul a devenit mult mai facil. „Numărul turiştilor care ajung la Sarmizegetusa Regia a crescut treptat, iar de la începutul anului până în prezent a ajuns la peste 56.000 de oameni, plătitori de bilete”, spune Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia. În restul aşezărilor UNESCO, numărul turiştilor nu poate fi estimat, pentru că nimeni nu are grijă de ele. Nici măcar nu au fost stabilite trasee de vizitare ale cetăţilor Costeşti, Blidaru, Căpâlna, Băniţa sau Piatra Roşie, iar cei care urcă spre ele contribuie deseori la distrugerea lor.

Semnal de alarmă
Starea dezolantă a aşezărilor din Munţii Orăştiei a fost recunoscută chiar de către fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu. „Situaţia cetăţilor dacice, aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este una dintre cele mai îngrijorătoare. Ministerul Culturii nu deţine, din păcate, prea multe pârghii pentru a interveni direct. Din anul 2013, situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, iar celelalte situri se găsesc pe terenuri care nu se află în administrarea directă a vreunei instituţii publice centrale sau locale”, informa fostul ministru, într-un răspuns publicat în luna ianuarie, la scrisoarea deschisă adresată de istoricul Ioan Piso, în care profesorul universitar de la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj se plângea de starea cetăţilor dacice.

„Să luăm acum zona Munţilor Orăştiei, care a fost făcută praf. Cunoaştem sute de oraşe greceşti şi romane în bazinul mediteranean, dar civilizaţia dacică este unică, iar manifestările ei majore au avut loc în Munţii Orăştiei. Cu atât mai mari şi mai de neînlocuit sunt pierderile suferite aici. S-a ajuns atât de departe, încât nici nu ştiu dacă mai este ceva de furat. În faţa unor asemenea situaţii autorităţile au închis ochii”, reclama istoricul dr. Ioan Piso, în scrisoare deschisă.

Zilele trecute, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara i-a adus pe Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii şi pe alţi doi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului în vizită la Sarmizegetusa Regia şi Costeşti, pentru a cunoaşte situaţia acestora.

„Am reluat solicitarea de a prelua în administrare şi cetăţi dacice, după modelul Sarmizegetus Regia. Ar fi benefic pentru ele, pentru că am putea aloca fonduri necesare conservării lor”, afirmă Mircea Bobora, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Demersurile de preluare a siturilor de către CJ Hunedoara au loc încă din 2013, când Sarmizegetusa Regia a intrat în administrarea autorităţilor judeţene, însă nu au fost finalizate din cauza situaţiei juridice neclare a siturilor. Costeşti, cea mai accesibilă dintre cetăţi, a ajuns în proprietatea unui composesorat, iar străinii care vin aici îi pot găsi pe localnici păscându-şi vitele prin vechile incinte sacre.

„Terenul pe care se află Cetatea de la Costeşti aparţine în prezent unui composesorat din zonă şi de aceea trebuie clarificată cât mai repede situaţia sa”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Într-o situaţie asemănătoare cu cea a aşezării antice de la Costeşti se află şi cetatea Blidaru, în timp ce unul dintre locurile celor mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani, aşezarea dacică de la Luncani, Piatra Roşie, se află într-o stare şi mai gravă.

cetatea piatra rosie (113)„Spre deosebire de cetăţile Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru şi Sarmizegetusa Regia, care au fost incluse într-un amplu program de restaurare-conservare la începutul anilor 1980, în urma căruia vestigiile au fost curăţate de vegetaţia seculară şi parţial consolidate, cetatea Piatra Roşie nu a beneficiat niciodată de astfel de lucrări. Aici rădăcinile copacilor acoperă zidurile antice şi le dizlocă. Factorii naturali afectează zi de zi vestigiile, de pildă elementele monumentalei scări de piatră alunecă câte puţin la fiecare ploaie”, a relatat Aurora Peţan, preşedintele Fundaţiei Dacica.

În aceeaşi situaţie se află şi cetatea Băniţa, sit UNESCO, unde, la fel ca la Piatra Roşie, nu s-au făcut niciodată lucrări de conservare. „Acolo vegetaţia a pus într-atât stăpânire pe cetate, încât nu mai există nici potecă de acces. Însă chiar şi celelalte cetăţi au nevoie de lucrări permanente de întreţinere, pe lângă cele de conservare, deoarece sunt supuse continuu factorilor naturali care le degradează”, afirmă arheologul dr. Aurora Peţan.

Cele şase aşezări antice din zona Munţilor Orîăştiei au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, restul, proprietăţi ale statului român, având o situaţie juridică neclară.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − 5 =

ACTUALITATE
Echipa morții își află sentința la Tribunalul Hunedoara         Amenzi de 5.800 de lei date de ISU Hunedoara         Misiune de salvare în Masivul Vâlcan         Incendiu în Călan: peste 20 de persoane au fost evacuate         Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță