Situri UNESCO lăsate de izbeliște. Soarta cetăților dacice rămâne tragică, în ciuda promisiunilor

Turiştii străini caută siturile UNESCO din Munţii Orăştiei cu harta în mână, însă deseori, cel puţin în cazul aşezărilor Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna şi Costeşti, pleacă dezamăgiţi de starea în care le-au găsit. În cele cinci cetăţi dacice incluse în patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) se văd urmele lăsate de vandali, localnici şi căutători de comori şi lipsa protecţiei în faţa intemperiilor: ziduri scrijelite, blocuri de calcar distruse, trunchiuri de fagi smulse de furtuni şi prăbuşite peste rămăşiţele aşezărilor, acoperite de mărăcini şi licheni.

Situaţia juridică a celor mai multe dintre siturile UNESCO este neclară, susţin autorităţile judeţene şi reprezentanţii Ministerului Culturii şi de aceea demersurile de conservare şi reabilitare a acestora au fost îngreunate în ultimii ani.

Doar în Sarmizegetusa Regia, situaţia s-a îmbunătăţit. De când a fost preluată în administrare de serviciul public înfiinţat în judeţul Hunedoara, aşezarea UNESCO a beneficiat de pază de 24 de ore, de un regulament de vizitare şi de îngrijire. Drumul spre situl Unesco a fost modernizat, iar accesul a devenit mult mai facil. „Numărul turiştilor care ajung la Sarmizegetusa Regia a crescut treptat, iar de la începutul anului până în prezent a ajuns la peste 56.000 de oameni, plătitori de bilete”, spune Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia. În restul aşezărilor UNESCO, numărul turiştilor nu poate fi estimat, pentru că nimeni nu are grijă de ele. Nici măcar nu au fost stabilite trasee de vizitare ale cetăţilor Costeşti, Blidaru, Căpâlna, Băniţa sau Piatra Roşie, iar cei care urcă spre ele contribuie deseori la distrugerea lor.

Semnal de alarmă
Starea dezolantă a aşezărilor din Munţii Orăştiei a fost recunoscută chiar de către fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu. „Situaţia cetăţilor dacice, aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este una dintre cele mai îngrijorătoare. Ministerul Culturii nu deţine, din păcate, prea multe pârghii pentru a interveni direct. Din anul 2013, situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, iar celelalte situri se găsesc pe terenuri care nu se află în administrarea directă a vreunei instituţii publice centrale sau locale”, informa fostul ministru, într-un răspuns publicat în luna ianuarie, la scrisoarea deschisă adresată de istoricul Ioan Piso, în care profesorul universitar de la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj se plângea de starea cetăţilor dacice.

„Să luăm acum zona Munţilor Orăştiei, care a fost făcută praf. Cunoaştem sute de oraşe greceşti şi romane în bazinul mediteranean, dar civilizaţia dacică este unică, iar manifestările ei majore au avut loc în Munţii Orăştiei. Cu atât mai mari şi mai de neînlocuit sunt pierderile suferite aici. S-a ajuns atât de departe, încât nici nu ştiu dacă mai este ceva de furat. În faţa unor asemenea situaţii autorităţile au închis ochii”, reclama istoricul dr. Ioan Piso, în scrisoare deschisă.

Zilele trecute, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara i-a adus pe Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii şi pe alţi doi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului în vizită la Sarmizegetusa Regia şi Costeşti, pentru a cunoaşte situaţia acestora.

„Am reluat solicitarea de a prelua în administrare şi cetăţi dacice, după modelul Sarmizegetus Regia. Ar fi benefic pentru ele, pentru că am putea aloca fonduri necesare conservării lor”, afirmă Mircea Bobora, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Demersurile de preluare a siturilor de către CJ Hunedoara au loc încă din 2013, când Sarmizegetusa Regia a intrat în administrarea autorităţilor judeţene, însă nu au fost finalizate din cauza situaţiei juridice neclare a siturilor. Costeşti, cea mai accesibilă dintre cetăţi, a ajuns în proprietatea unui composesorat, iar străinii care vin aici îi pot găsi pe localnici păscându-şi vitele prin vechile incinte sacre.

„Terenul pe care se află Cetatea de la Costeşti aparţine în prezent unui composesorat din zonă şi de aceea trebuie clarificată cât mai repede situaţia sa”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Într-o situaţie asemănătoare cu cea a aşezării antice de la Costeşti se află şi cetatea Blidaru, în timp ce unul dintre locurile celor mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani, aşezarea dacică de la Luncani, Piatra Roşie, se află într-o stare şi mai gravă.

cetatea piatra rosie (113)„Spre deosebire de cetăţile Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru şi Sarmizegetusa Regia, care au fost incluse într-un amplu program de restaurare-conservare la începutul anilor 1980, în urma căruia vestigiile au fost curăţate de vegetaţia seculară şi parţial consolidate, cetatea Piatra Roşie nu a beneficiat niciodată de astfel de lucrări. Aici rădăcinile copacilor acoperă zidurile antice şi le dizlocă. Factorii naturali afectează zi de zi vestigiile, de pildă elementele monumentalei scări de piatră alunecă câte puţin la fiecare ploaie”, a relatat Aurora Peţan, preşedintele Fundaţiei Dacica.

În aceeaşi situaţie se află şi cetatea Băniţa, sit UNESCO, unde, la fel ca la Piatra Roşie, nu s-au făcut niciodată lucrări de conservare. „Acolo vegetaţia a pus într-atât stăpânire pe cetate, încât nu mai există nici potecă de acces. Însă chiar şi celelalte cetăţi au nevoie de lucrări permanente de întreţinere, pe lângă cele de conservare, deoarece sunt supuse continuu factorilor naturali care le degradează”, afirmă arheologul dr. Aurora Peţan.

Cele şase aşezări antice din zona Munţilor Orîăştiei au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, restul, proprietăţi ale statului român, având o situaţie juridică neclară.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − 15 =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene