REGII RĂCORITOARELOR PE PLAI MIORITIC: Coca Cola şi Pepsi au inima şi punga românilor

Românii şi-au marcat tradiţie modernă simplă pe două brand-uri globale de răcoritoare, fără prea mari sensibilităţi la variante speciale

Bâtrânul Pepsi, pe care-l savuram şi pe vremea dinainte de 1989, rămâne drag românilor, dar potul cel mare este câştigat, totuşi, de Coca Cola, care, deşi mai tânără pe plaiurile noastre, a pus mâna pe mai mult de 50 la sută din piaţa de profil.

O analiză realizată de specialiştii KeysFin, privind rezultatele financiare ale principalilor jucători din piaţă arată că, în ciuda crizei economice, românii nu au renunţat la darul modern al băuturilor răcoritoare.

Astfel încât piaţa băuturilor răcoritoare a crescut de la 4,81 miliarde lei în 2010 la 5,04 miliarde lei în 2014, ultimul an calendaristic pentru care există cifre oficiale. Singurul an în care producătorii au înregistrat un recul a fost 2011, când afacerile din acest sector au scăzut puternic, cu aproape 2 miliarde de lei, la 3,16 miliarde lei.

Care sunt liderii pieţei

Cel mai important jucător din acest sector, în toţi aceşti ani, a fost Coca-Cola HBC România SRL, producătorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna, Dorna Izvorul Alb, Poiana Negri şi Nestea.

Astfel, afacerile companiei au crescut de la 1,75 miliarde lei în 2010, la 1.83 miliarde lei în 2014, vânzările Coca Cola reprezentând mai mult de 70 la sută din piaţă. Coca Cola HBC România este şi cea mai profitabilă firmă din domeniu, reuşind în 2014 un profit de 102 milioane lei, în creştere cu aproape 20 milioane lei faţă de anul 2013, însă în scădere cu aproape 80 milioane lei faţă de rezultatul din 2010.

Pe locul doi în clasamentul celor mai importanţi jucători din piaţa băuturilor răcoritoare s-a situat în ultimii cinci ani îmbuteliatorul mărcilor Pepsi, 7UP, Prigat, Lipton, Mountain Drew, Quadrant Amroq Beverages SRL, firmă preluată de PepsiCo, cu afaceri ce s-au menţinut relativ stabile în ultimii cinci ani, în jurul nivelului de 600 milioane lei.

Urmează Romaqua Group SA, compania care produce, printre altele, apele minerale Borsec, Aquatique şi Stânceni, alături de sucurile Giusto şi Quick Cola. Business-ul companiei a evoluat de la 550 milioane lei în 2010 la 560 de milioane lei în 2014, cu un record de afaceri în 2012, anul în care a depăşit pentru prima dată bariera de 600 milioane lei, apropiindu-se de nivelul celor de la Quadrant Amroq Beverages SRL.

Topul primilor zece este completat de Tymbark Maspex România SRL, European Drinks, Rio Bucovina SRL, La Fântâna SRL, Euroavipo SA, Perla Harghitei SA şi Rieni Drinks SRL, cu afaceri cumulate ce au depăşit 8,7 miliarde lei în 2014.

„Piaţa băuturilor răcoritoare a reuşit să îşi revină în ultimii ani după şocul din 2011. A fost anul în care, pe fondul creşterii TVA şi scăderii puterii de cumpărare, românii şi-au temperat cumpărăturile, fapt relevat în mai toate statisticile ce ţin de consum”, spun analiştii de la KeysFin.

Fără publicitate, nu se poate

S-a dovedit foarte clar şi pe piaţa românească: cine a investit masiv în promovare în aceşti ani a reuşit să îşi crească cifra de afaceri.

„Un business construit pe coordonate publicitare extrem de solide care a reuşit să se împună într-o piaţă în care oferta este foarte diversificată. Spoturile radio şi TV, campaniile de promovare indoor şi outdoor, asocierea cu diverse evenimente, practic prezenţa activă în toate mediile sociale au impus Coca Cola drept principala băutură răcoritoare din România”, explică analiştii.

Românul nu este pretenţios la calorii

Unul din aspectele vizate de analişti este comportamentul de consum al românilor în privinţa băuturilor răcoritoare. Din acest punct de vedere, se pare că românii sunt tradiţionalişti, mai puţin sensibili la oferte cu zahăr sau calorii lipsă.

Tocmai de aceea, spun specialiştii, faptul că Coca Cola este cea mai vândută băutură răcoritoare de la noi dovedeşte că pentru consumatorii români este esenţial în primul rând gustul şi prea puţin cantitatea de zahăr pe care o ingerează cu această ocazie.

„Este şi motivul pentru care Coca Cola dar şi celelalte companii, precum PepsiCo, insistă pe asocierea consumului de băuturi răcoritoare cu tradiţia. Să bei o cola la masă, la terasă, în diverse medii sociale este sugerată ca un exerciţiu social asociat cu comunicarea, cu relaţiile interumane”, explică cei de la KeysFin.

Aceasta este explicaţia faptului că abia în ultimii ani, jucătorii din piaţă au început, timid, să promoveze trendul healthy, asociat unor băuturi răcoritoare cu conţinut caloric redus, light, din ingridiente naturale.

„Comportamentul de consum al românilor legat de băuturile răcoritoare este unul bine definit din acest punct de vedere. Dacă, în privinţa produselor alimentare, românii sunt tot mai atenţi la calitatea şi conţinutul caloric al acestora, în privinţa băuturilor răcoritoare dar şi în piaţa berii, comportamentul este încă unul rigid, comparativ cu ceea ce se întâmplă în Occident”, spun analiştii.

Seceta aduce profit

Dacă, pentru agricultură, seceta înseamnă necaz mare şi scăderea sau chiar pierderea producţiei, pentru afacerile care produc tot ce ţine de sete, ba mai are şi gust de care îţi doreşti seceta înseamnă profit în creştere.

În asemenea condiţii, având în vedere verile tot mai lungi şi mai fierbinţi, producătorii de ape minerale, sucuri naturale şi distribuitorii de apă îmbuteliată, spun specialiştii, prind tot mai mult teren, dovadă evoluţia Romaqua Group (Borsec), Tymbark Maspex România SRL (sucurile Tymbark) şi La Fântâna (distribuitor de apă plată îmbuteliată), companii care au reuşit rezultate în creştere în ultimii ani.

„2015, cel mai secetos din ultimii 30 de ani, se anunţă a fi cel mai profitabil pentru producătorii de băuturi răcoritoare”, spun analiştii de la KeysFin. Ei consideră că piaţa va înregistra un avans sensibil, între 15-25 la sută, influenţată în mod semnificativ de reducerea TVA.

„Combinaţia secetă-preţuri reduse se dovedeşte a fi foarte profitabilă în 2015, din datele pe care le avem din piaţă.Avem semnale că există producători ale căror cifre de afaceri au crescut în această vară cu peste 25 la sută, sezonul estival 2015 fiind cel mai bun din ultimii cinci ani. Datele oficiale vor confirma, cu siguranţă, acest lucru”, au concluzionat analiştii.

Informaţiile din material au ca sursă barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, comunicate la Ministerul Finanţelor.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + 16 =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”