Zeci de copii au fost invitaţi miercuri, la Centrul Cultural din Deva, să celebreze o zi specială dedicată cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, Ziua Patrimoniului UNESCO, organizată de Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.

Elevii mai multor şcoli au aflat de la muzeografi şi de la membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna povestea monumentelor antice şi modul cum trăiau şi luptau dacii şi romanii.

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural.

Data de 16 noiembrie a fost aleasă ca Ziua Patrimoniului Mondial, iar în România ea a fost adoptată din 2013.

Şase cetăţi dacice au fost incluse în anul 1999 în patrimoniul UNESCO: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti – Cetăţuie, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna. Cinci dintre ele se află în judeţul Hunedoara, în Munţii Orăştiei.

Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost:

  • Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.
  • Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.
  • Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.