Moda controversată a tatuajelor cu Arsenie Boca

Tatuajele cu chipul părintelui Arsenie Boca devin tot mai populare. Dovada sunt numeroasele fotografii postate pe Internet de cei care au ales să îşi imprime pe piele chipul duhovnicului. Pe site-urile de socializare şi pe forumurile dedicate temelor religioase, subiectul tatuajelor a stârnit dezbateri aprinse.

Iată câteva dintre comentariile referitoare la subiectul tatuajelor cu părintele Arsenie Boca, publicate pe un site dedicat temelor religioase, în care tinerii sunt întrebaţi dacă astfel de tatuaje sunt un lucru pozitiv.

„Aceşti fraţi mai bine ar ţine o icoană a sfântului Părinte Arsenie şi şi-ar spune mai des rugăciunea. Icoana trebuie să fie pictată în inimă, nu pe trup”, scrie Andrei.

„Aceste tatuaje ar putea fi şi ele un mod de a mărturisi credinţa, nu ceva diavolesc. Am văzut atâţia sârbi, ruşi şi greci, care au tatuaje cu temă ortodoxă şi naţionalistă”, susţine un alt forumist.

„Tatuajele nu sunt un mod de a mărturisi credinţa ortodoxă! O mărturisim prin viaţa noastră, trăirea noastră, exemplul nostru, nu prin aceste picturi traumatizante pe piele! Tatuajele, chiar şi acestea religioase, sunt făcute dintr-o mândrie diabolică. Şi ce e pielea noastră, aceea sub care se ascund atâtea patimi, mizerii, gânduri viclene, să punem pe ea chipul Maicii Domnului sau al oricărui sfânt? Cum lucrează un sfânt printr-o icoană tatuată pe piele? Cine sărută acea icoană? Este făcătoare de minuni? Să nu ne jucăm cu icoanele şi simbolurile sfinte. Poate ştiţi de Zoia care a fost împietrită patru luni, după ce a dansat cu icoana Sf. Nicolae în braţe. Nu e de joacă”, este de părere Aurora.

Arsenie Boca (1910 – 1989) este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, duhovnicul a fost anchetat ca opozant al regimului, iar până la sfârşitul anilor 1950, a trecut prin calvarul anchetelor, al arestărilor şi al detenţiei în închisorile regimului comunist.

După 1959, când a fost alungat de la Mănăstirea Prislop, şi până la moartea sa din 1989, nu a mai fost lăsat să îmbrace straiele monahale. A fost angajat ca pictor de biserici, până după ieşirea la pensie, iar până în ultimele luni de viaţă a rămas supravegheat de Securitatea comunistă. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit în ultimii ani locul unor pelerinaje impresionante, oamenii venind aici în speranţa că rugându-se vor fi ajutaţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doisprezece + 19 =

ACTUALITATE
„Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017         Vandalisme în Hunedoara         “PREMIANŢII FĂRĂ PREMII”, VARIANTA NASOALĂ. Consiliul Judeţean Hunedoara acordă diplome de excelenţă second hand         OPERAȚII PE RETINĂ. Performanțe la Clinica de Oftalmologie Opticline din Deva         Un jandarm montan a devenit eroul unui copil de șapte ani         “DECÂT” BUBUREŞTI. Niciun oraş din “provincie” nu-i destul de bun pentru Guvernul PSD         Hanul vechi din Orăștie a devenit monument al degradării         Adevărul despre jaful de la Castelul Corvinilor. Ce nu s-a aflat în aproape două luni de la dispariția banilor         ÎN ZONA ORĂŞTIE. Un absolvent din zece schimbă şcoala cu şomajul         Accident rutier grav provocat de o tânără de 21 de ani         Doi adolescenți de 16 ani au furat mașina unei tinere și au plecat la plimbare         Soarta tristă a faimoasei biserici de marmură din Alun         Fotograful care merge sute de kilometri pe jos pentru a promova Hunedoara         Vineri, Primăria Municipiului Deva nu încasează taxe și impozite locale!         CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean