Moda controversată a tatuajelor cu Arsenie Boca

Tatuajele cu chipul părintelui Arsenie Boca devin tot mai populare. Dovada sunt numeroasele fotografii postate pe Internet de cei care au ales să îşi imprime pe piele chipul duhovnicului. Pe site-urile de socializare şi pe forumurile dedicate temelor religioase, subiectul tatuajelor a stârnit dezbateri aprinse.

Iată câteva dintre comentariile referitoare la subiectul tatuajelor cu părintele Arsenie Boca, publicate pe un site dedicat temelor religioase, în care tinerii sunt întrebaţi dacă astfel de tatuaje sunt un lucru pozitiv.

„Aceşti fraţi mai bine ar ţine o icoană a sfântului Părinte Arsenie şi şi-ar spune mai des rugăciunea. Icoana trebuie să fie pictată în inimă, nu pe trup”, scrie Andrei.

„Aceste tatuaje ar putea fi şi ele un mod de a mărturisi credinţa, nu ceva diavolesc. Am văzut atâţia sârbi, ruşi şi greci, care au tatuaje cu temă ortodoxă şi naţionalistă”, susţine un alt forumist.

„Tatuajele nu sunt un mod de a mărturisi credinţa ortodoxă! O mărturisim prin viaţa noastră, trăirea noastră, exemplul nostru, nu prin aceste picturi traumatizante pe piele! Tatuajele, chiar şi acestea religioase, sunt făcute dintr-o mândrie diabolică. Şi ce e pielea noastră, aceea sub care se ascund atâtea patimi, mizerii, gânduri viclene, să punem pe ea chipul Maicii Domnului sau al oricărui sfânt? Cum lucrează un sfânt printr-o icoană tatuată pe piele? Cine sărută acea icoană? Este făcătoare de minuni? Să nu ne jucăm cu icoanele şi simbolurile sfinte. Poate ştiţi de Zoia care a fost împietrită patru luni, după ce a dansat cu icoana Sf. Nicolae în braţe. Nu e de joacă”, este de părere Aurora.

Arsenie Boca (1910 – 1989) este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, duhovnicul a fost anchetat ca opozant al regimului, iar până la sfârşitul anilor 1950, a trecut prin calvarul anchetelor, al arestărilor şi al detenţiei în închisorile regimului comunist.

După 1959, când a fost alungat de la Mănăstirea Prislop, şi până la moartea sa din 1989, nu a mai fost lăsat să îmbrace straiele monahale. A fost angajat ca pictor de biserici, până după ieşirea la pensie, iar până în ultimele luni de viaţă a rămas supravegheat de Securitatea comunistă. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit în ultimii ani locul unor pelerinaje impresionante, oamenii venind aici în speranţa că rugându-se vor fi ajutaţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

opt + șapte =

ACTUALITATE
Preşedintele Bobora se ascunde după fusta unui directoar administrativ în cazul abuzului de la Sanatoriul Geoagiu         Cursuri gratuite la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva         Ziua Unirii Principatelor Române – Programul complet al manifestărilor         Cele opt hectare de teren de la marginea Hunedoarei au fost vândute         Ce soartă va avea ultima școală din Bulzeștii de sus: șapte copii mai învață aici         Patru statui noi în Hunedoara         Mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Elevă călcată de mașină pe trecerea de pietoni         Podul rutier peste Strei, din orașul Călan, va fi refăcut         Prins la furat de lemne cu camioneta         L-au acuzat degeaba. Medicul Bende Barna Gavril a câștigat procesul cu ANI         TEATRU LA PRIMARIA DEVA. Oancea vs. Mareş, „Ce formidabilă harababură”         Femeie rănită grav de mașina scăpată de sub control, care a intrat pe trotuar         Încă un an eșuat pentru furnalul de la Govâjdia, cel mai vechi din România         Localnicii își bat joc de cea mai spectaculoasă cascadă cu ape termale         Atenție! Se montează parapeți pe DN 7, la ieșirea din Deva și în Mintia         Agresiune într-o școală din Călan         Hunedoreni reținuți în dosarul jafului vagoanelor de cărbune         Peste 100 de candidați pe posturile de ofițeri și agenți de poliție         Gestul motocicliștilor care au schimbat viaţa „bunicului Victor“