JUSTIŢIE. Graţierea lui Gică Popescu, esenţa caragialismului

Politicieni, oameni din fotbal, jurnalişti şi oameni de rând cer graţierea lui Gică Popescu, fost căpitan al echipei naţionale a României, în vreme ce mare parte a opiniei publice crede că „Baciul“ trebuie să-şi ispăşească pedeapsa. Specialiştii nu sunt de acord cu o graţiere, care ar arăta că persoanele publice sunt deasupra justiţiei.

Decizia magistraţilor de a-l trimite după gratii pe fostul fotbalist Gică Popescu, condamnat la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, a declanşat un val de compasiune atât în rândul politicienilor, cât şi în rândul oamenilor de rând, care au semnat o petiţie prin care solicită graţierea „Baciului”, aşa cum este el cunoscut în rândul fanilor. În doar câteva ore de la lansare, petiţia a adunat nu mai puţin de 21.000 de semnături. În ciuda susţinerii clare venite din partea unor persoane publice, dar şi din partea suporterilor, specialiştii spun că o posibilă graţiere a fotbalistului Gică Popescu este puţin probabilă. Sociologul Alfred Bulai consideră că discuţia despre graţierea unei persoane condamnate la închisoare cu executare este un lucru foarte grav şi, totodată, antisocial. „Ideea că cineva celebru care e acuzat de fraudă substanţială dovedită ar putea fi graţiat este dăunătoare societăţii. Şi vedetele, oricare ar fi ele, trebuie să înţeleagă că, dacă au greşit, nu sunt deasupra justiţiei. Mă mir însă că sunt inclusiv personalităţi politice care au intrat în acest joc şi au solicitat graţierea. Pe de altă parte, graţierea se aplică strict în cazurile grave. Şi, în plus, sunt în puşcării oameni care au furat o pâine şi pe ei nu-i mai graţiază nimeni”, explică sociologul Alfred Bulai.

„Mai grav decât fapta“

În opinia specialistului, faptul că peste 21.000 de români au semnat un document electronic pentru eliberarea lui Gică Popescu nu ar trebui să cântărească în luarea unei decizii. „Nu e vorba de puşcărie politică, nu suntem în Ucraina, vorbim de o faptă penală care s-a făcut cu intenţie de către cineva care a vrut să fraudeze Fiscul cu milioane de euro şi care este în măsură să ceară clemenţă pentru faptele sale”, completează Bulai. „Să sabotezi justiţia pe principiul că persoanele care se află în atenţia publicului nu trebuie să respecte legea este chiar mai grav decât fapta făcută de ei”, adaugă sociologul.

„Situaţia este delicată“

Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), arată că orice persoană are dreptul de a fi graţiată. „Nu ştiu cât va cântări simpatia în cazul de faţă, mai ales că Gică Popescu a primit o pedeapsă destul de mare din care nu a executat mai mult de câteva zile. Ţine de latura subiectivă şi se acordă foarte rar, însă situaţia este una delicată”, precizează Iorgulescu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societăţii civile. Pe de altă parte, Maria Andreescu, directorul Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), susţine că, din punct de vedere juridic, o petiţie, indiferent de numărul de semnatari, nu are niciun efect. „Decizia îi aparţine strict preşedintelui. Graţierea individuală are la bază ideea de clemenţă, de milă faţă de familia cuiva. Se poate acorda fie la cerere, fie din oficiu, iar solicitarea o poate face oricine”, menţionează Andreescu.

Petiţii peste petiţii

Iniţiativa unei petiţii online i-a aparţinut senatorului UNPR Constantin Popa, care consideră că românii „îi sunt datori” lui Gică Popescu pentru toate realizările sale sportive. Ulterior, Vasile Kraila, preşedinte al secţiei de handbal a clubului Corona Braşov, s-a alăturat demersului şi a explicat că va începe o acţiune de strângere de semnături pentru graţierea „Baciului”, pe care i le va trimite preşedintelui Traian Băsescu, împreună cu o cerere de eliberare. Şi Gicu Balaci, preşedintele clubului de fotbal Dunărea Calafat (care joacă în prezent în Liga a IV-a), prima echipă unde a evoluat Gică Popescu, intenţionează să strângă semnături pentru graţiere.„Pentru noi, pentru fotbalul românesc, este o lovitură foarte grea. Gică Popescu a fost ambasadorul fotbalului românesc peste tot în lume pe unde a jucat, România a avut foarte mult de câştigat. Să ajungi într-o asemenea situaţie… Brandul României a fost Gică Popescu, asta a fost justiţia?”, a spus Balaci.

Antonescu şi Ponta, „simpli cetăţeni“

Gică Popescu are de partea sa inclusiv sprijinul lui Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, care a declarat că va semna petiţia de graţiere ce va fi trimisă preşedintelui Traian Băsescu. „Ca cetăţean al României, dacă va trebui să înaintăm o petiţie pentru graţiere individuală către preşedintele statului român, pentru Gică Popescu, personal, aş semna-o şi o s-o semnez, să ştiţi”, a arătat Zgonea. La rândul său, Crin Antonescu, fostul preşedinte al Senatului, a spus că se alătură demersului privind strângerea de semnături. „Consider că sunt momente în care trebuie să învăţăm să ne preţuim simbolurile naţionale şi să luăm atitudine atunci când acestea traversează clipe dificile. Din punct de vedere personal, mă alătur demersului iniţiat de preşedintele clubului Dunărea Calafat cu privire la strângerea de semnături pentru graţierea marelui nostru fotbalist şi căpitan al „Generaţiei de Aur“, Gică Popescu. Precizez că fac această declaraţie în nume personal”, a spus Antonescu. Premierul Victor Ponta şi-a arătat şi el susţinerea pentu graţierea fostului fotbalist, strict în calitate de „simplu cetăţean”. „Ca premier nu mă pot pronunţa. Ca simplu cetăţean al României, sigur că susţin cererea de graţiere”, a declarat Victor Ponta. Pe de altă parte, Mircea Sandu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, a declarat că ar fi „extraordinar” ca Gică Popescu să fie graţiat, dar a atras atenţia că odată cu el ar trebui graţiaţi şi ceilalţi oameni de fotbal condamnaţi în acest dosar.

Cum se cere o graţiere

Potrivit legii, graţierea individuală se acordă, la cerere sau din oficiu, numai după ce hotărârea de condamnare este definitivă. Graţierea poate fi cerută de cel care a fost condamnat, de avocatul sau de reprezentantul legal al acestuia şi de familie. Solicitarea este trimisă preşedintelui şi, dacă acesta consideră că este necesar, poate cere avize consultative de la Ministerul Justiţiei. Totodată, preşedintele poate solicita informaţii suplimentare şi de la conducerea închisorii, Poliţie, instanţe şi de la instituţiile aflate în subordinea administraţiei publice locale. După ce este semnat, decretul de graţiere se publică în Monitorul Oficial, iar printr-un decret pot fi graţiate una sau mai multe pedepse.

MAI MULTE INFORMAŢII AICI

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − zece =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara