JUSTIŢIE. Ce înţelegeri legale poate face un corupt care colaborează cu organele de anchetă

Un denunțător poate încheia diverse înțelegeri legale cu anchetatorii care îi pot reduce serios pedeapsa. În schimb, banii din infracțiuni se confiscă până la ultimul leu.

Denunțătorii au două posibilități de a colabora cu organele de anchetă în vederea primirii unei pedepse mai blânde: înainte de începerea urmăririi penale și după începerea cercetărilor. În ambele cazuri, cel care alege să colaboreze cu procurorii riscă să fie trimis în judecată cu o mențiune potrivit căreia a fost de acord să spună tot ce știe despre fapta comisă. De cele mai multe ori, judecătorul ține cont de această recomandare și cel vizat primește o pedeapsă mai mică.

Denunțătorul „pur” este cel care, după ce se prezintă în fața unui procuror, nu obține niciun beneficiu. Adică el „se spovedește” anchetatorului înainte de începerea urmăririi penale. Surse judiciare au explicat pentru „Evenimentul zilei” acest mecanism. „De exemplu, eu fac o faptă penală în urmă căreia mă aleg cu o sumă de bani. Știu că alți bani au ajuns la alte persoane. Atunci, având mustrări de conștiință, mă duc la procuror și fac denunț, dar ascund că o parte din bani au rămas la mine”. Acesta este modelul de denunțător „pur”. „Nu va fi trimis niciodată în judecată, deoarece este imposibil de demonstrat că nu a dat toți banii obținuți din i n f racțiune mai departe”, susține un fost magistrat.

O altă modalitate de colaborare cu procurorii este reglementată de articolul 19 din legea DNA. „Persoana care (…) în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Potrivit acelorași surse, acest articol este cel mai uzitat pentru a se ajunge la o înțelegere. În cazul corupției de la Agenția Na țională a Restituirii Proprietă ților (ANRP), până în acest moment, denunțători în dosar sunt Ionuț Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) și Stelian Gheorghe, afaceristul care a fost despăgubit în 2011 pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita.

Gheorghe a primit 61 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât valoarea reală a imobilului. Cel care a primit sute de milioane de lei ilegal este cercetat sub control judiciar și este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Celălalt suspect care a ales să colaboreze este Diacomatu. El este acuzat de abuz în serviciu și este cercetat și el sub control judiciar.

După gratii

Ceilalți, care nu au dorit să-și recunoască vinovăția au ajuns după gratii: Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și evaluatorul Emil Nuțiu. Arestați au mai fost Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF și Crinuța Dumitrean fostă șefă ANRP.

Altă porțită de scăpare

În noul Cod de procedură penală, mai există acordul de recunoaștere a vinovăției, care este clar definit. Astfel, potrivit legii, în cursul urmăririi penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției. Obiectul acestui acord, care se încheie în scris, presupune recunoașterea comiterii faptei, acceptarea încadrării juridice, felul, cuantumul și durata de executare a pedepsei. Potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi semnat dacă pedeapsa pentru infracțiunea recunoscută este mai mare de șapte ani. Dacă suspectul și procurorul ajung la o înțelegere, inculpatul beneficiază automat de reducerea cu o treime a pedepsei cu închisoarea.

CITIŢI MAI MULT AICI

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece − șapte =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Cel mai bătrân “agent electoral” iese la pensie. Culoarul Mureş Nord trece de la promisiune la statutul de contract         Centenar I. D. Sîrbu         Situația lucrărilor de întreținere și reparații la drumurile județene derulate în 2019         Primăria Deva a achitat la zi banii destinați navetei cadrelor didactice         Trafic reluat în zona pasajului de cale ferată de pe strada Hărăului         Imagini senzaționale de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Ce s-a întâmplat pe Dealul Liliecilor         Șosele noi în Ținutul Pădurenilor         Gafă în direct a viceprimarului din Vulcan: „Stă şi învârte de volan, pe 2.000 de euro. Tot să nu muncească”         Avem un județ turistic! Degeaba!         Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor         Sarmizegetusa Regia își deschide porțile pentru copii         Reparații pe Autostrada Deva – Orăștie         Accident grav cu motocicleta         Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara, înghiţite de natură         DIN NOU DESPRE GUNOAIE. Brădenii reclamă proastele servicii de salubrizare         SUB SLOGANUL: VISION IS LIFE. OpticLine, încă un pas spre revoluționarea medicinei românești         Autostrada Lugoj – Deva. Cum arată ultimul kilometru de pe Lotul trei