FOTO: Cele mai frumoase locuri din judeţ

Şapte dintre locurile pentru care Hunedoara poate fi considerat unul dintre cele mai ofertante judeţe la capitolul turism sunt: Parcul Naţional Retezat, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Castelul Corvinilor, Mănăstirea Prislop, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor şi Lacul Cinciş.

Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional Retezat ocupă aproape 40.000 de hectare şi cuprinde cele mai spectaculoase lacuri glaciare din ţară. Dintre cele peste 50 de „lacrimi” ale Retezatului, cele mai atractive sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar. O zonă aparte în Retezat este Poiana Pelegii, locul de camping din inima munţilor de unde turiştii pornesc pe potecile care duc spre lacurile glaciare sau spre vârfurile înalte din Masivul Retezat. O altă atracţie turistică spectaculoasă a Parcului Naţional Retezat este Lacul Gura Apelor, unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa.

Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor a devenit în ultimii ani o destinaţie de top a turiştilor străini care ajung în Transilvania. Cetatea lui Iancu de Hunedoara este veche de şase secole şi impresionează prin arhitectura gotică şi renascentistă în care a fost construită, dar şi prin poveştile fascinante care circulă pe seama ei. Turiştii din toate colţurile lumii i-au trecut pragul şi au rămas impresionaţi de frumuseţea şi de legendele care circulă pe seama lui. Povestea construirii castelului din Hunedoara a început în anul 1440, când Ioan (Iancu) de Hunedoara a decis transformarea unei aşezări din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-un castel impunător, cu o arhitectură care să dea imaginea unei fortăreţe indestructibile în faţa atacurilor armate. În anii care au urmat, în jurul vechii cetăţi a Hunedoarei au fost ridicate ziduri de calcar dolomitic, flancate de turnuri circulare şi rectangulare. Deşi istoricii susţin că Iancu de Hunedoara nu a locuit decât o mică perioadă în castel, voievodul care şi-a petrecut aproape toată viaţa în campaniile militare a vrut să îi dea acestuia un aspect care să îi semene personalităţii sale: a fost un fort de necucerit. „Ioan Corvin a zidit un castel pe un munte înalt, pe care îl mângâie râuri liniştite; acesta este atât de întărit şi prin măiestria clădirii şi prin situaţia sa naturală, încât nu se înspăimântă de nici un atac de partea vrăjmaşilor”, relata cronicarul Antonio Bonfini, în secolul XV. De-a lungul istoriei, arhitectura castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în secolul al XIX-lea. La 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole.

Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop, veche de la sfârşitul secolului XIV, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj religios, datorită faptului că aici se află mormântul părintelui Arsenie Boca. Cei care ajung la Prislop sunt întâmpinaţi nu doar de atmosfera liniştită a mănăstirii dar şi de peisajul impresionant al dealurilor care o înconjoară. Mai multe legende circulă pe seama mănăstirii. Una din primele relatări despre Prislop a fost povestea călugărului Ioan de la Prislop, cel care avea să fie canonizat în 1992 ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Călugărul a trăit la Prislop în urmă cu cinci secole şi a săpat singur o chilie în stâncă, în pădurea din apropierea bisericii. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, împuşcat de vânătorii care l-au confundat cu un animal sălbatic.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei
Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac distrusă de romani în urma războaielor de la începutul secolului II, impresionează prin aşezarea sa pe Dealul Grădiştii înconjurat de păduri seculare, dar şi prin numeroasele temple şi sanctuare care compuneau vechea incintă sacră. În jurul fostului oraşului antic, pe vârfuri de munte, pot fi vizitate cetăţile dacice de la Costeşti, Blidaru şi Luncani, toate incluse în patrimoniul UNESCO, deci recunoscute ca obiective culturale de interes mondial. La mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. Lamijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”.

Ţara Haţegului
În Ţara Haţegului şi pe Valea Streiului din vecinătatea acestui ţinut se găsesc cele mai vechi biserici de piatră din Transilvania (Densuş, Strei, Sântămărie Orlea, Streisângerogiu), vechile castelele ale cnezilor şi grofilor, dar şi ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ţara Haţegului a fost locul celor mai crunte bătălii între daci şi romani, între armatele lui Iancu de Hunedoara şi oştile otomane, iar în istorie, ţinutul de la poalele Retezatului a fost considerat un adevărat „colţ de rai” pentru frumuseţea peisajelor. Şi nu în ultimul rând, în Ţara Haţegului au fost descoperite rămăşiţele „dinozaurilor pitici”.

Lacul Cinciş
Lacul Cinciş a fost înfiinţat la începutul anilor 1960, în Valea Cincişului şi a Cernei, în apropiere de municipiul Hunedoara. Timp de mai multe decenii, Lacul Cinciş a fost sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Hunedoara. A fost, totodată, un loc de relaxare favorit al hunedorenilor. În prezent, chiar dacă zona de agrement de pe malurile apei s-a restrâns din cauza construcţiilor private, Cinciş rămâne una dintre atracţiile principale din judeţul Hunedoara.

Ţinutul Pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscăi. Are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa şi 40 de sate de munte. Este un loc pitoresc al Hunedoarei, pe care turiştii îl vizitează pentru a trăi experienţa întoarcerii în trecut, dar şi pentru peisajele impresionante. Cei mai mulţi dintre localnici stau în case vechi de peste 100 de ani, din lemn, iar de sărbători poartă straie populare specifice zonei, tradiţiile vechi fiind încă păstrate în originalitatea lor.
Alte locuri care fac din Hunedoara o „mină de aur” pentru turism sunt Cetatea Devei, Valea Geoagiului, unde se află băile termale şi aşezarea antică Germisara, Ţara Zarandului cu o istorie bogată a aurului, Valea Jiului şi staţiunile ei, Munţii Parâng, cei mai înalţi ai Hunedoarei.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “FOTO: Cele mai frumoase locuri din judeţ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 + șapte =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Spitalul județean de urgență amenajează o secție pentru RMN         Bărbat tâlhărit după ce a fost ademenit cu o noapte de sex         COSTEL AVRAM face minuni cu drumurile judeţene. Pe facebook şi din vorbe         ÎN APĂRAREA ŞEFULUI. Actori din Petroşani, cu jalba la „Împărăţie”         Incendiu în Deva         Accident grav pe DN 76, produs de o tânără de 19 ani         După 2.000 de ani… A apărut asfaltul până la poalele cetății dacice Piatra Roșie         Piatra romană descoperită sub cea mai veche biserică a Hunedoarei         Cum arată Parcul Dendrologic Simeria, la venirea primăverii         Tragedie lângă șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Părintele Crăciun Opre a fost pomenit la 7 ani de la trecerea la cele veșnice         Crucea de Flori, tradiția de Florii din Hunedoara         Paștele la Biserica Romano-Catolică din Hunedoara         Prima fântână arteziană de pe noua pietonală a intrat în probe         O APRECIERE OFICIALĂ. Sarmizegetusa Regia, model de bună guvernare a monumentelor UNESCO         Cât a mai rămas de executat din Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva, după cinci ani de lucrări         ALDE HUNEDOARA. Michael Meltzer: „Viitorul termocentralei Mintia este pe gaz”         Femeie înșelată de o necunoscută         Centrul pietonal din Hunedoara va fi inaugurat de Ziua Europei         Cea mai vârstnică femeie din Deva a împlinit 105 ani