EXTERN. „Foreign Affairs”: trei scenarii pentru ruperea Ucrainei

Acordul de la Geneva a devenit nul aproape din momentul în care a fost încheiat, la sfârşitul săptămânii trecute. Insurgenţii refuză să recunoască noua putere de la Kiev şi cer independenţa sau alipirea la Rusia, o variantă sprijinită de Moscova. Asta deschide calea unei divizări a Ucrainei, deghizate în federalizare, notează analiştii „Foreign Affairs”. Dacă planul ruşilor va avea succes, există trei scenarii privind viitoarea hartă a Ucrainei.

harta ucraina

Etnicii ruşi se unesc cu „mama Rusia”
Regiunile în care majoritatea populaţiei este rusofonă ar deveni părţi ale Federaţiei Ruse, fie ca membri deplini, cum este cazul Crimeei, fie ca regiuni autonome din cadrul Ucrainei, cu statul special în relaţiile cu Rusia, precum este Abazia, zonă separatistă din Georgia, începând din 2008.
Dar acest scenariu ar însemna că Ucraina poate emite pretenţii doar asupra Crimeei, unde 58% dintre locuitori s-au declarat etnici ruşi la recensământul din 2011. În rest, ruşii reprezintă o minoritate etnică în Ucraina – chiar şi în acele regiuni şi oraşe în care separatiştii proruşi au preluat controlul asupra clădirilor publice.
În Luhansk, ruşii reprezintă doar 39% din populaţie, dar 75% din populaţie este rusofonă – vorbitoare de rusă.
În Doneţk, devenit focar separatist în ultimele săptămâni, ponderea etnicilor ruşi în totalul populaţiei nu depăşeşte 38%, dar 69% dintre locuitori sunt rusofoni. Pentru a întoarce aceste statistici în favoarea lor, ruşii au folosit negreşit, de la conflictului, folosesc datele despre rusofoni şi-i prezintă drept „ruşi”.
Doar alte două regiuni ucrainene din totalul de 24 au minorităţi etnice ruse semnificative: Harkov (26%) şi Zaporizia (25%). În ciuda acestor cifre, retorica pro-rusă a fost amplificată de dispunerea populaţiei în termeni rural-urban în estul Ucrainei, unde populaţia rusofonă este concentrată în oraşe şi centre industriale, în timp ce populaţia ucraineană este concentrată în sate. Vorbitorii de rusă intră în Rusia Astfel, cu o pondere însemnată a rusofonilor în totalul populaţiei din est, al doilea scenariu aduce în discuţia unirea zonelor majoritar rusofone cu Rusia.
Rusia va fi noul vecin al României
Spre deosebire de un stat rus bazat pe criterii etnice, care s-ar termina cu Crimeea, un stat rusofon ar aduce graniţele Rusiei până la Moldova şi România, incluzând astfel o întreagă latură a Mării Negre. Însă nici caracterul lingvistic nu mai poate reprezenta un argument fără echivoc, pentru că aceste cifre sunt depăşite şi nu reflectă opţiunile noii generaţii de ucraineni – prima ca creşte în Ucraina post-sovietică, care au învăţat în şcoli cu predare în ucraineană şi care au fost cei mai activi în mişcarea Euromaidan. În plus, rezultatele acestui recensământ nu iau în calcul faptul că majoritatea ucrainenilor sunt bilingvi, având în vedere legăturile strânse şi chiar şi generaţiile mai bătrâne, care au crescut în URSS, au învăţat ucraineană la şcoală. De aceea, o hartă care ar reflecta limbile vorbite în Ucraina – şi nu limbile native – ar arăta precum un şvaiţer: grupuri de vorbitori de rusă în zone preponderent vorbitoare de ucraineană şi invers.
Kievul, Berlinul secolului XXI O fotografie publicată recent de activiştii pro-europeni membri ai mişcării Euromaidan dezvăluie al patrulea scenariu. Această hartă ar fi fost găsită în sediul Partidului Comunist din Ucraina. Estul şi sudul s-au transformat în patru republici: Republica Doneţk în est, Republica Crimeea, Republica Noua Rusia în sud – cuprinde Odesa, Micolaev, Cherson şi jumătatea vestică a Dnepropetrovsk. A patra republică este Dnepropetrovsk-Slobzansk din centru-nord (Harkov, Poltava, Chernihiv, Sumi şi estul regiunii Dnepropetrovsk, Cerkasî şi Kiev).
Autenticitatea documentului nu poate fi confirmată, însă zvonuri despre astfel de planuri au circulat chiar dinainte de intensificarea retoricii separatiste din estul ţării. Practic, o astfel de hartă ar transformat Kievul în Berlinul secolului XXI, fără a fi nevoie de un zid: râul Nipru, care trece chiar prin centrul Kievului, ar fi o barieră naturală suficientă.SURSA: adevarul.ro

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 15 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara