Euro în plin cutremur: Grecia dă peste cap viitorul Uniunii Europene

Precedentul elen obligă la schimbarea din temelii a strategiilor politice și economice comunitare

Cu sau fără referendum, precedentul creat de situația de risc maxim în care a ajuns Grecia dă peste cap toate strategiile economice comunitare și demonstrează că rezolvarea problemelor prin împrumuturi exagerate ce depășesc capacitatea de rambursare este utopică. Dincolo de deciziile UE, mediul de afaceri european a devenit iritat de politica schimbului „pomeni-promisiuni”.

Chiar de-ar vrea, nu au de unde

Interesant este să înțelegem cât mai bine situația Greciei, pentru a pricepe riscurile la care este expusă și România – cât s-ar da ea de „dodoloață și în plin progres”. Pe de-o parte, este evident că situația datoriilor Greciei este umilitoare și departe de a-și găsi ieșire rapidă și onorabilă. Un raport incendiar, în fapt o analiză rece a Fondului Monetar Internațional (FMI) asupra Greciei – raport pe care țările din zona euro au încercat, în van, să-l blocheze -, arată că finanțele publice grecești nu sunt sustenabile fără un ajutor substanțial. Ba chiar se întrevede necesitatea anulării împrumuturilor garantate de contribuabili.
Analiza FMI spune că Grecia ar avea nevoie de încă vreo 50 de miliarde de euro, până prin 2018, pentru a nu falimenta. Dar cum să mai primească atâta amar de bănet, în condițiile în care nu poate returna datoriile uriașe pe care deja le are?

Austeritate la sânge

Focul în războiul nervilor între Grecia și troika FMI-CE-BM este ațâțat de pachetul de măsuri impus elenilor. Acesta include, o reformă a fiscalităţii, una a pensiilor şi una a administraţiei publice.

Astfel, troika a cerut guvernului elen o reformă a sistemului TVA, care să ducă la un standard de 23 la sută, care să includă restaurantele şi serviciile de catering şi o cotă redusă de 13 la sută pentru alimente, energie, hoteluri şi apă – cu excepţia canalizării, dar şi o rată mai redusă, de 6 la sută, pentru produsele farmaceutice, cărţi şi teatre.

Apoi, Greciei i se cere reducerea evaziunii fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe venit, prin modificarea legislaţiei, eliminarea subvenţiilor la carburanţi pentru fermieri și ajustarea taxelor pe proprietate.

De asemenea, ar fi necesară reducerea nivelului de cheltuieli pentru armată cu 400 de milioane de euro, creşterea impozitului pe profit de la 26 la sută, la 28 la sută, impozitarea reclamelor TV, introducerea taxelor pentru vasele de lux şi majorarea taxelor pentru jocurile de noroc.

Mai mult, troika dorește ca guvernul să asigure o economie la fondul de pensii cuprinsă între 0,25 şi 0,5 la sută din PIB în 2015, respectiv 1 la sută din PIB în 2016.

În sectorul public, Greciei i s-ar impune schimbarea grilei unice de salarizare, alinierea unor beneficii de tipul diurne şi fonduri pentru deplasări în concordanţă cu legislaţia europeană şi limitarea angajărilor.

Colac peste pupăză, creditorii mai cer privatizarea aeroporturilor regionale, companiei feroviare de transport de pasageri şi marfă TrainOSE, dar şi a porturilor din Pireaus, Thessaloniki şi Hellinikon.

Un Euro care doare

Și totuși, până la urmă, disputa publică pe tema Greciei se cantonează în „a ieși sau a nu ieși din Zona Euro”. Că Zona Euro are de multă vreme probleme, mai ales datorită decalajului între economiile țărilor participante, este bine știut. Are însă un efect „bulgăre de zăpadă” ieșirea Greciei din această zonă monetară? Se pare că da, dacă luăm în calcul analizele făcute în mediul economic european.

„Nu mă aştept la ieşirea Greciei din zona euro. Interesele celor două părţi par contrare, dar converg. Bruxelles nu are niciun interes ca un stat membru să părăsească uniunea. Interesul este să extindă sfera de circulaţie a monedei, iar o ieşire a unui stat ar însemna slăbirea euro. Pe de altă parte, Atena are nevoie de finanţatori pentru că statul are cheltuieli foarte mari pe care nu are cum să le acopere”, a declarat, pentru Gândul, Bogdan Glăvan, profesorul de economie.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri din țările puternice ale UE, mai ales cei din Germania, s-au cam săturat de politica cu mănuși aplicată Greciei de prea multă vreme.

„O ieşire a Greciei din zona euro nu mai poate fi un subiect tabu. Combinată cu o strategie viitoare înţeleaptă din partea ţărilor din zona euro, ieşirea Greciei din zona euro ar putea chiar contribui la stabilizarea zonei. Pieţele au nevoie de încredere”, a declarat Matthias Wissmann, preşedintele Asociaţiei industriei auto din Germania (VDA) şi vice-preşedinte al Federaţiei Industriale Germane (BDI).

„Este timpul să recunoaştem eşecul euro”, a declarat Jean-Jacques Rosa, economist şi profesor la Institutul de studii politice din Paris.

Cei mai europeni dintre pământeni

Conform unui studiu realizat de IRES pentru Digi 24 HD, în criza grecească, românii se poziționează de partea Uniunii Europene și a creditorilor.

Astfel, spun datele, 82 la sută dintre români auziseră despre referendumul din Grecia, iar 88 la sută despre criza din Grecia. Mai mult de jumătate dintre aceștia, respectiv 56 la sută, credeau că grecii vor vota în favoarea planului creditorilor internaționali. Pe tabere, 38 la sută dintre românii care au auzit despre criza din Grecia se poziționează de partea creditorilor, iar 25 la sută de partea statului elen. Totuși, 28 la sută dintre români nu sunt nici de o parte, nici de alta.

 „De ce ne-au forțat să închidem băncile? Pentru a institui teama în rândul populației. Asta se numește terorism”, a declarat ministrul de Finanțe elen, Yanis Varoufakis, pentru cotidianul spaniol El Mundo.

„Românii sunt interesați de soarta Greciei pentru că se gândesc la România și la ce s-ar fi putut întâmpla aici. Oamenilor le-a fost frică să vorbească despre România, care putea cunoaște o situație similară. Este un moment bun pentru a regândi strategiile naționale și europene și este o lecție din care se poate învăța că se poate spune NU celor care vin să impună proiecte dezavantajoase. Observăm că cei mai mulți dintre români – și cu cât crește procentul studiilor, la studii medii sau la studii superioare – sunt de partea finanțelor internaționale. Asta arată că globalizarea este o foarte puternică ideologie, care prinde mai ales la cei cu studii superioare. Între cei cu studii primare, este egalitate între cei care țin cu grecii și cei care țin cu finanțele internaționale, a declarat, la Digi 24, Vasile Dâncu, președintele IRES.

Un viitor incert

Cum se va rezolva criza grecească, criza euro și criza strategiilor politice și economice din spațiul comunitar european, vom vedea în perioada ce urmează. Cu siguranță, însă, precedentul grecesc schimbă din temelii viitorul UE.

 

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 + 3 =

ACTUALITATE
Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca