ARHIVE. VIDEO 1960 – BANDA IOANID, documentarul Securităţii în care au jucat autorii celui mai mare jaf al ultimului veac din România

Sase oameni au jefuit in vara anului 1959 o masina a Bancii de Stat a Republicii Populare Romane. Impreuna au organizat cel mai mare jaf petrecut vreodata intr-o tara din lagarul comunist, reusind sa fure peste 1.600.000 de lei, o suma fabuloasa pentru acele vremuri. Dupa ce au fost prinsi, au fost obligati sa-si joace propriile roluri intr-un film intitulat “Reconstituirea”, regizat de Virgil Calotescu.

criminalii

 

In dimineata zilei de 28 iulie 1959, la ora 8:00, patru barbati si o femeie, toti purtand masti, toti inarmati, au talharit masina Bancii de Stat a Republicii Populare Romane. Cu ajutorul armelor de foc, cei cinci au incarcat toti banii pe care masina bancii ii transporta – 1.686.000 de lei – intr-un getax marca Moskvici, dupa care au demarat in tromba. Suma echivala la acea vreme cu peste 250.000 de dolari, o suma uriasa tinand cont de faptul ca in Republica Populara Romana cetatenii trebuiau sa fie egali, mai ales din punct de vedere material.

Angajatii bancii nu erau inarmati, iar masina institutiei, marca Skoda Station, era o prada extrem de usoara. Nu avea nici macar incuietoare. Sucursala Bancii de Stat in fata careia s-a produs jaful se afla pe Calea Giulesti din Capitala, pe atunci in raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Vizavi de aceasta unitate era amplasata Maternitatea Giulesti, in apropiere situandu-se si o sectie de militie. Un prim martor, o angajata a maternitatii, furnizeaza primele amanunte: soferul getaxului purta mustata.

crimi 5

Autoritatile sunt socate. O asemenea actiune pare ireala intr-o tara comunista, in care, teoretic, fiecare cetatean isi vede de treaba, construind voios socialismul. Dar militia se mobilizeaza repede si apar noi indicii. Se reconstituie traseul getaxului.

criminariii

Dupa ce au fugit din fata sucursalei, banditii au ajuns in apropierea Morii Ciurel, langa podul cu acelasi nume. Aici au fost surprinsi de un pionier pe cand abandonau o parte din bani in bancnote mici. Copilul le da de stire cetatenilor cinstiti, care gasesc acolo suma de 138.000 de lei.

Masina este gasita pana la urma abandonata pe strada Dr. Teohari si cu aceasta ocazie este recuperata inca o suma consistenta de bani: 213.000 de lei.

crimi 6

INVESTIGATIA. “Nu ai dreptul sa banuiesti ca infractori oameni nevinovati”, asa suna cuvintele comentatorului din “Reconstituirea”, film realizat in 1960 de catre Virgil Calotescu, cu chiar autorii jafului, in timp ce pe ecran apare un “lucrator” de Securitate, care se infiltreaza printre cumparatorii dintr-un magazin bucurestean. Apar imagini care ilustreaza decadenta: baruri in care oameni fara capatai, “declasati”, petrec cu femei si bautura, lasand pe mai tarziu infaptuirea societatii multilateral dezvoltate.

crimni 44

Sunt banuite “elementele legionare si nationaliste”, “elementele burgheze in putrefactie”. Este cautat cel care conducea getaxul. Poate fi sofer profesionist, asa ca sunt luate la verificat garajele din Capitala. In numai doua luni, organele ajung la Alexandru Ioanid, prezentat in film ca “afacerist”, prieten cu sotii Igor si Monica Sevianu. Casa lor este pusa sub supraveghere. Intr-o scrumiera din aceasta casa se gaseste o banderola pentru bancnote. Se perchezitioneaza imobilul, se gasesc sume mari de bani in pod, la Ioanid si la Sevianu. Toata banda este descoperita, arestata si anchetata: Monica Sevianu, Glanzstein Abrasa, ins “cu pretentii de intelectual”, Obedeanu Haralambie, “pretins ziarist”, Paul Ioanid, Alexandru Ioanid si Igor Sevianu, inginer, care, in loc sa munceasca a preferat sa traiasca din banii muncitorimii, ca un “declasat”. Pusi in fata dovezilor (arme, bani, martori), recunosc toti intr-un glas ca au planuit de mult jaful, care nici n-a fost singura lor faradelege, formand in anul 1957 aceasta banda criminala.

CRIMI 4

Procesul celor șase s-a desfășurat între 20 și 22 noiembrie 1959 și a fost filmat de autorități. A fost un proces tipic anilor ’50, în care inculpații au recunoscut toate faptele de care au fost acuzați. Cei cinci bărbați au fost condamnați la moarte și executați, iar Monica Sevianu la muncă silnică pe viață, ținându-se cont că era mamă a doi copii.

exe3cutia

[box border=”full”]

URMĂRIŢI AICI DOCUMENTARUL REALIZAT ÎN ANUL 1960. PERSONAJELE FILMULUI SUNT CHIAR AUTORII JAFULUI OBLIGAŢI DE SECURITATE SĂ JOACE CÂT MAI CONVINGĂTOR ROLUL AVUT ÎN JAF![/box]

Bandiţii erau VIP-uri marginalizate ale puterii comuniste

A doua varianta asupra evenimentelor este de fapt un ansamblu de obiectii la prima varianta, cea oficiala. Anchetatorii si realizatorii filmului “Reconstituirea” au omis cateva “amanunte”. Primele se refera la adevarata identitate a invinuitilor. Sa incepem cu “capetenia” bandei, Alexandru Ioanid. In vreme ce in film este prezentat ca fiind un “afacerist”, realitatea este putin diferita. Alexandru Ioanid, zis Lica, era membru al partidului conducator. Ioanid era nascut in noiembrie 1920 si pana in primele luni ale anului 1959 avusese functia de locotenent-colonel de militie, sef al Directiei Militiei Judiciare. In luna mai a aceluiasi an, Alexandru Ioanid fusese destituit. Numele lui real fusese Leibovici. Nu numai ca Lica avusese o functie atat de importanta, dar era chiar ruda cu ministrul de Interne de atunci, Alexandru Draghici, fiind casatorit o vreme cu sora acestuia. Prin urmare, Ioanid si unul dintre conducatorii statului comunist al anilor 60 erau rude.

Nici fratele sau, Paul Ioanid, nu era mai prejos. Paul, nascut in martie 1923, era de asemenea un personaj important in nomenclatura de partid. Era profesor universitar, isi daduse doctoratul la Moscova si fusese sef de catedra la Academia Militara. Paul Ioanid participase ca reprezentant al tarii noastre la programul spatial secret al Uniunii Sovietice si a fost ridicat de Securitate atunci cand s-a intors in tara. In filmul documentar “Marele jaf comunist”, al regizorului Alexandru Solomon, Colonelul Enoiu povesteste ca, dupa condamnarea celor cinci la moarte, Paul i-a cerut acestuia o intrevedere. In cadrul intalnirii, fratele lui Lica Ioanid si-a exprimat dorinta de a fi trimis in spatiu.
Igor Sevianu, inginer de aviatie, era de asemenea membru PMR si detinuse functia de locotenent de militie pana in 1951. Prietenii ii ziceau Gugu. Numele lui fusese Igor Herscovici. Impreuna cu Monica Sevianu aveau doi copii, nu aveau locuri de munca si traiau din meditatiile pe care le dadea Monica. Igor Sevianu participase, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la actiuni de sabotaj impotriva nazistilor, impreuna cu fortele aliate.

Sotia sa, Monica Sevianu, mai fusese casatorita si traise cativa ani in Israel, de unde se intorsese pentru a da o mana de ajutor, in Romania, la construirea socialismului. De profesie era ziarista si era membra a Partidului Muncitoresc Roman.

Haralambie Obedeanu, membru al PMR, avea, in anul comiterii jafului, varsta de 31 de ani, lucrase si el in cadrul Ministerului de Interne. Fusese ziarist la Scanteia, organul de presa principal al regimului si decan al Facultatii de Jurnalism din cadrul Academiei “Stefan Gheorghiu” pana la sfarsitul anului 1958. Numele sau real era Lazarovici.

Cel pe care filmul “Reconstituirea” il prezinta ca fiind membrul bandei “cu pretentii de intelectual” este Sasa Musat, adica Glanzstein Abrasa. Se nascuse in august 1924 si era o ruda indepartata a lui Emil Bodnaras. Fusese profesor universitar de istorie.

Aceste sase “elemente nationaliste” erau evrei. Avusesera functii importante in conducerea tarii, dar toti fusesera marginalizati, trecuti pe linie moarta in anul ce precedase producerea jafului.

 

METODE DE ANCHETA. Bătăi, torturi, omoruri

Filmul “Reconstiturea” din 1960 nici macar nu atinge trecutul real al celor sase “banditi”. Despre metodele de investigatie “specifice” nu se sufla nici un cuvant. Bucurestiul anilor 50-60 ai secolului trecut era un oras numai bun de terorizat. Pentru ca putinii martori vazusera un om suspect care purta mustata, unele din primele tinte au fost… mustaciosii. Au fost ridicati sute de oameni care le pareau suspecti “lucratorilor”. Dar primii care au avut de suferit au fost chiar angajatii bancii. Gheorghe Ciuplea, insotitorul transportului jefuit, povesteste in filmul documentarul “Marele jaf comunist” al regizorului Alexandru Solomon, realizat in 2004, ca isi pierduse cunostinta in momentul cand a fost amenintat cu arma de atacatori. Avea sa-si piarda cunostinta de mai multe ori dupa aceea, dar asta numai din cauza metodelor de ancheta ale Securitatii, metode care, se stie, nu dadeau gres niciodata. Pe Ciuplea l-au batut la talpa in timp ce era legat si tinut cu capul in jos, iar tortionarii ii puneau in continuu aceeasi intrebare: “Cine sunt autorii?”. “S-au audiat mii de oameni. Curatenie totala s-a facut”, povesteste, in documentarul din 2004, Gheorghe Blidaru, unul dintre conducatorii anchetei.

Dupa ce firul anchetei a ajuns la cei sase, a fost randul vecinilor sa intre in vizorul “lucratorilor”. Elena si Victor Serbanescu, vecinii familiei Sevianu, relateaza in documentarul lui Alexandru Solomon felul cum s-a facut arestarea Monicai Sevianu: “Monica a luat o palma de au dat-o cu capul de usa”. Este putin probabil ca cei sase sa nu fi fost torturati in timpul anchetei. Versiunea oficiala este ca, pusi in fata dovezilor, au recunoscut imediat. Numai ca procedura era urmatoarea: declaratia negativa a celor anchetati nu se consemna. Inregistrata era doar declaratia prin care recunosteau ca sunt autorii jafului. Anchetatorul Gheorghe Enoiu, despre care fostii sai “clienti” declara ca era de o cruzime comparabila cu cea a generalului Plesita, spune ca Lica Ioanid a negat initial orice amestec in aceasta afacere. Numai ca in a treia zi a recunoscut. “Lica stia procedura militiei: «Dom’le, daca ma bateti, va spun orice», zicea el. Lica era un provocator ceva de neinchipuit”, povesteste tortionarul.

Se pare ca celor sase “declasati” li s-a sugerat, in timpul anchetei ca, daca vor coopera la filmarea reconstituirii jafului, nu vor primi pedeapsa cu moartea. Poate ca din aceasta cauza, in filmul “Reconstituirea”, regizat de Virgil Calotescu, cei sase “sabotori si banditi” joaca atat de bine, dar totusi atat de neconvingator. In orice caz, dictia celor sase protagonisti este mai buna decat a militienilor si securistilor.

SENTINTA. “La 12 noiembrie 1959, procesul celor sase evrei a inceput. Dupa numai trei zile a fost pronuntata condamnarea: barbatii vor fi executati, iar pentru Monica Sevianu munca silnica pe viata. La 18 februarie 1960, la ora 8:00 dimineata, Igor, Sasa, Lica, Haralambie si Paul au fost executati prin impuscare. Monica Sevianu a stat in inchisoare pana in 1964, cand a fost eliberata datorita unei amnistii si a emigrat in Israel. In 1977 a murit de cancer.

Anul trecut cazul Benzii Ioanid a făcut obiectul unui film artistic pe care-l puteţi viziona AICI!

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 + 6 =

ACTUALITATE
Accident în Deva. Copil lovit de mașină         Accidentată pe trecerea de pietoni         Hoț prins în flagrant în locuința unui devean         Șeful IPJ Hunedoara a dat în judecată un jurnalist, pentru afirmații calomnioase         Cristian Resmeriță le-a cumpărat apartamente în Timișoara celor doi copii         Cea mai bună veste pentru fermieri. A început plata avansului APIA         Aproape 100 de cereri de executare silită pe numele CEH         DEZVĂLUIRI. Sentința violatorului unei eleve de 11 ani din Deva, ademenită cu lecții de dans         Accident rutier provocat de un minor         Salvată de sonerie         Nu s-a lăsat înșelată de escroci         Femeie înșelată cu 5.000 de lei și 200 de euro         Mărfuri în valoare de peste 1.534.400 lei, transportate fără documente legale, au fost confiscate         Soarta indecisă a „mafiei fierului vechi”: zece ani de procese         Razie pe autostrăzi: au condus cu peste 210 km/h         START ÎN CURSA ELECTORALĂ. Ovidiu Popa, candidatul ALDE la postul de primar al Devei, s-a înscris oficial         PROIECTE DE CANDIDAT – OVIDIU IOAN POPA: Sunt bani europeni pentru un spital modern de Pediatrie la Deva         ÎNȚEPĂTURI POLITICE. Deputatul Marius Surgent despre candidatul Hopa Petrică         Ziua Recoltei la Geoagiu (FOTO)         Expoziție cu vederi de epocă, la Orăștie