Apa la Blăjeni nu costă nimic: comuna din Ţara Zarandului nu a fost afectată de secetă

Ca toate localităţile rurale din partea hunedoreană a Ţării Zarandului, şi comuna Blăjeni, o aşezare care se întinde pe o suprafaţă de circa 88 de kilometri pătraţi, ceea ce înseamnă cam patru la sută din teritoriul judeţului nostru, are o frumuseţe aparte.

Aceasta este dată atât de cadrul natural, dar şi de alte aspecte. Cadrul natural de care facem pomenire aduce şi avantaje comunei, una situată într-o zonă muntoasă, cu sate destul de răsfirate, în care este greu să faci investiţii majore în infrastuctură, aşa cum ar fi o reţea centralizată de alimentare cu apă. “În comună nu avem reţea de alimentare cu apă, dar nici nu au fost cereri în acest sens. Ne-am gândit să facem o investiţie în acest sens, dar am renunţat din mai multe motive, unul dintre ele fiind situaţia financiară a locuitorilor comunei, bună parte dintre ei fiind vârstnici cu venituri mici, iar consumul de apă trebuia plătit. Avantajul nostru este că avem multe izvoare pe raza comunei, dar şi oameni gospodari, care şi-au făcut fântâni în gospodării. Practic, apa nu costă nimic în Blăjeni şi nici problem cu seceta nu am avut, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat în alte părţi, chiar şi în commune apropiate de noi. Bineînţeles că nu vom da uitării acest proiect, dar, ţinând cont că accesarea de fonduri europene pe acest gen de investiţii devine mai dificilă, noi neavând o populaţie de peste 2.000 de locuitori, ne vom orienta spre alte axe de finanţare pentru alte genuri de investiţii”, a declarat Horia Flavius Jurca, primarul comunei Blăjeni.

Patriotism local

Ca toţi moţii, şi cei din Blăjeni sunt mândri de originile lor. Ba mai mult, pe aici circulă o vorbă din bătrâni care spune că, pentru a fi un bun blăjenar, trebuie să ai cal alb, cireş în poartă şi să te numeşti Candin. Aici întâlnim peisaje superbe, celebrul grup de tulnicărese, meşteri populari, monumente care evocă amintirea eroilor moţi, dar şi altele. “Fiind într-o zonă relativ izolată, nu avem problem cu poluarea. Cu siguranţă acesta este motivul în care o bună parte dintre concetăţenii maei au început, încetul cu încetul, să practice agricultura ecologică. Rezultatele, pentru început, aşa cum ne aşteptam, nu sunt extrem de spectaculoase, dar se merge pe un drum bun. Pe lângă aceasta, noi, blăjenarii, ne mai mândrim cu un lucru, cu ţuica de cireşe. Pentru a scoate o ţuică de cireşe aşa cum trebuie este mult de muncă. În plus, cantităţile produse nu sunt foarte mari, aşa că mare parte a acestei licori, a cărei tărie este în jur de 60 de grade, ca la orice vinars întors care se respect, este ţinută pentru consumul propriu ori pentru o degustare cu apropiaţii. Ar fi ideal dacă am reuşi să omologăm acest veritabil brand al comunei, dar birocraţia este mare şi costurile sunt enorme. Oricum, la noi în comună se va produce în continuare ţuica de cireşe, iar cei care trec pe la noi şi o gustă pot fi siguri că nu este contrafăcută, la fel cum naturale sunt şi celelalte fructe şi legume care se cultivă prin zonă”, a mai spus primarul din Blăjeni, Horia Flavius Jurca.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 + 5 =

ACTUALITATE
Iluminat public și parapeți pe Drumul Județean Hunedoara – Deva         Tânăr arestat pentru zece spargeri         Un tânăr și-a ucis bunica în bătaie, deși trăia din pensia ei         Statui dedicate lui Michael Klein și George Dănilă         Cum vor autoritățile să deblocheze drumul spre Mănăstirea Prislop, locul de veci al lui Arsene Boca         Contestația DNA în dosarul fostului secretar al județului a fost respinsă         Cum va arăta centrul Hunedoarei: fântâni arteziene, esplanadă și pietonală         Fabrica de cablaje din Hunedoara își va dubla suprafața în 2017         După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”