Luncoiu de Jos are cel mai bun rachiu din ţară!

Comuna din Ţara Zarandului mai este cunoscută şi prin multitudinea de meşteri populari care sunt originari de aici

lunkoi (1)

Cine merge în Ţara Zarandului are ce vedea. Şi, dacă se pleacă din Deva spre Brad, comuna Luncoiu de Jos este la „drumul mare”.

Recunoaştere

De o frumuseţe deosebită, comuna, cu cele cinci sate componente ale sale, Luncoiu de Jos, Luncoiu de Sus, Podele, Stejărel şi Dudeşti, este un spaţiu propice pentru cei ce doresc să scape de tumultul oraşului. Pe lângă frumuseţile naturale, comuna Luncoiu de Jos oferă şi alte frumoase surprize. Bunăoară, această aşezare moţească este cunoscută şi pe plan internaţional. „Ansamblul „Stejărelul”, ce, în trecut, a avut numeroase apariţii televizate, dar, apoi, a intrat într-o perioadă de declin, se revigorează. Reînfiinţat în 2011, în actuala formulă, sub conducerea coregrafilor Valentina şi Aurelian Lorinţi, ansamblul a început drumul de recucerire a gloriei de odinioară. De asemenea, şi asta o spun cu mândrie, comuna noastră a fost desemnată câştigătoare la „Festivalul Rachiului”, desfăşurat, luna trecută, în judeţul Timiş, la Sânpetrul Mare, manifestare cu participare internaţională”, a declarat primarul comunei Luncoiu de Jos, Călin Dorin Dud.

Păstrarea tradiţiilor

Comuna Luncoiu de Jos se mai poate mândri şi cu multitudinea de artişti populari pe care îi are, aceştia nefiind doar originari de aici, ci trăind în continuare în această pitorească aşezare. De exemplu, în familia Costea, trei generaţii duc mai departe vechile tradiţii. Mama Floarea încă toarce din fuior, făcând o lână cum rar găseşti, fiul Marin, fost miner, acum şi el pensionar, cu mâini pricepute, face adevărate minuni din împletituri de nuiele, iar nepoata Claudia, masterand biochimist, duce mai departe reţete culinare vechi. Totodată Nicu Radu Groza, fost militar angajat pe bază de contract, devenit ulterior potcovar la unitatea de vânători de munte, continuă şi acum meşteşugul fierăritului.În pragul celui de-al şaptelea deceniu al vieţii, Vronia Cătană interpretează, şi acum, vechi cântece populare, pe care speră să le transmită generaţiilor viitoare. Şi, nu în ultimul rând, Aurel Martin, şi el pensionar miner, este un maestru în ceea ce priveşte miniaturile, ultima sa realizare fiind o machetă din pănuşi de porumb a bisericii din Luncoiu de Jos.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece − nouă =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Încă o victimă în accidentul mortal de pe șoseaua Hunedoara – Deva         Sala de sport a fostului Liceu industrial 1 din Hunedoara a ajuns în ruină         Festivalul medieval Ioan de Hunedoara         Șoseaua spre Lacul Cinciș a intrat în reparații         Accident extrem de grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Accident produs la beție         Accident pe DN 66, produs de un tânăr         Accident pe DN 7 produs de un camionagu turc         De la Petroşani, la Deva/ Fost director al CEH în litigiu cu compania energetică         Rute ocolitoare pentru a evita aglomerația de pe șoseaua Deva – Lugoj         Red Bull Romaniacs se implică în două proiecte sociale în Valea Jiului         Construcția artezienelor din centrul Hunedoarei poate începe         PORTRET. Xenia, prinţesa războinică din ringul de box         Accident cu motocicleta, pe Transalpina         Accident pe autostrada A1, la Orăștie         Natura îşi face dreptate pe Defileul Jiului. Apele îşi recuceresc vechile albii         Se strâng ajutoare pentru sinistraţi         Muncitoarea care și-a atacat șeful cu un cuțit a fost reținută pentru 24 de ore         Primăria solicită fonduri UE pentru Cetatea Devei         Buget negativ pentru CEH. Pierderea e imensă