Hronicul măscăriciului Avrămuc, Patriarhul Apometrelor

poza de baza pamflet avram (1)

Ştirea:

Costel Avram, director la Apa Serv Valea Jiului, sparge (suge, era mai nimerit, având în vedere sursa) bani cu nemiluita din lucrări făcute de mântuială şi instalaţii „de ultimă generaţie” (dacă e să ne luăm după preţ) care s-au stricat înainte de a intra, efectiv, în funcţiune. Momentele festive în care Avram, patriarhul apometrelor din Valea Jiului, tăia panglici tricolore de inaugurare au fost un mare fâs. Ultima generaţie de „scule” l-au lăsat baltă pe şeful de la Apa Serv, înainte să îşi fi aşezat cocardele în presă. Liniştitor, Avram pretinde că cârpelile lui sunt „în perioada de notificare a defectelor” şi vor fi remediate pe cheltuiala constructorului. SC Apa Serv Valea Jiului SA va avea, aşadar, instalaţii bine cârpite să pară ca noi.

Cuvânt înainte

Pentru că e patron de presă şi combinagiu, pe Costel Avram nu-l vorbesc gazetarii de rău. Şi-a tras o imagine de băiat bun, reclamă ce îşi trage seva din luciul apei. Apa Serv. Ca animal politic, patriarhalul Avram a făcut la viţa lui Exodul de la extrema stângă naţionalistă la PSD şi apoi în liberalism, precum moldovenii cu „Sârma, uăi!” pe trenul foamei spre Ardeal. Nicio seminţie politică nu-l bagă la apă (la bălăcăreală) fiindcă Ava Avram a luat cu el, de prin toate partidele prin care-a trecut, rufele murdare ale foştilor săi colegi. Presa tace cu folos, politicienii sunt cu „ciocu’ mic!”. În aceste împrejurări, Patriarhul Apometrelor adună – cu migală, mulge – cu prestanţă, suge – cu pasiune.

„Să mă ierţi şi să mă iubeşti că suntem români amândoi”

E periculos să te atingi de reputaţia lui Costel Avram fiindcă e bun român şi patriot de mare clasă. Şi el chiuleşte de la serviciu, nu-i place munca, fentează statul când e vorba să plătească dări, joacă la loto, câştigă din „tunuri”, protestează pe facebook împotriva poluării, e contra poluţiei şi a avorturilor, scrie pe blog de Ziua Poliţei şi de Dragobete, dă şpagă la doctori, ia para-ndărăt (dar numai de la ţepari), lucrează numai cu ţepari, compune poezii, nu ascultă manele în public, are soluţii pentru încălzirea globală, îşi bate nevasta, merge la vot, plăteşte şi pe alţi să voteze multiplu „pentru schimbare”, nu mănâncă cu zece linguri (deşi aşa pare), citeşte pe rupte. „Adică cum vine aia, bre!, cu încălzirea globală? Vrei să spui că aşa se evaporă banii de la Apa Serv sau ce? Pi urmă, nu-mi convine chestia cu blogu’. Am scris şi de Ziua Mondială a Fericirii că numai nefericirea are nevoie de bani. Io-s teribil de nefericit, bre! Cauţi pricină di gâlceva? Să mă facă şiniva pi mine ‚oţ? Uiti, bre, la buzunarele aistea. Dânsele parcă anume-s croite pentru furat. Vrei să zâci că-s facuti di mini? Grijă mare! Că ti potopesc cu înjurături di nu tie vezi!”, a protestat Avram.

Începuturile stârpei lui Avram. De unde vin ei

Preafericitul părintele nostru Avram, vrednicul de pomenire Patriarh al Apometrelor (lăudată-i fie agheasma) ne este înfăţişat, încă din vechime, într-un letopiseţ anonim împănat cu scrierile apocrife (trecute în paranteză) ale unui manelist contemporan.  „Scrie letopiseţul că oarecându pre aceste locuri au fostu locuind momârlanii. (Era pe când cei din neamul lui Avram), plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut şi preste munte, la Ardeal. Şi împingându (pe momârlani) din ocinile sale, Avramii, cu multa nevoință, (ciordind) izvoadele (cu bănet) şi ale noastre şi cele străine, au aflat cap şi începătura moşiilor (şi averilor), carele au  izvorât din (Apa Serv) și s-au înmulțit și s-au lățit (şpăgile), ca să nu se înece. Iar aceste rânduri fostau scrise din porunca măscăriciului Avrămuc să (se) ştie ce s-au lucrat (şi şparlit), să nu se asemene fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte”.

Hronicul măscăriciului Avrămuc

În Hronic, vel-postelnicul Ciubuc,/ Ce-au scris cu cinste şi cu adevăr,/ Au pomenit, la curtea lui Costel,/ De-un măscărici, anume Avrămuc. Era ghiduş, pungaş în toate cele/ Şi bârfitor peste măsură, măscăriciul,/ Da’ strâns la pungă ca cum e ariciul/ Şi nu cruţa scursură de lovele. Când vămuia, pe toţi îi lua-n răspăr/ Şi veşnic vămuia, pe cît se spune/ Ci strajă mâinii lui neştiind pune/ Până şi lui tot el şi-au zis Ciubăr. (…) Făcutu-s-au Costel apoi ca sfecla,/ Nu că era de felul lui ciudos,/ Dar prea era de tot burduhănos/ Şi nici ca cum nu i-au plăcut porecla.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − șapte =

ACTUALITATE
Consiliul Local Deva a aprobat banii pentru plata burselor elevilor de la școlile din oraș         Mușcat de viperă, de două ori, pe munte         Doi ambasadori au venit la inaugurarea muzeului textilelor, fondat de Florica Zaharia         Tragedie pe Autostrada Deva – Orăștie         Cine sunt cei mai buni elevi ai promoției 2018         Absolvire la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva         Absolvire în sărbătoare, la Liceul Teoretic „Téglás Gábor”         Elevii de la Colegiul Național Decebal au celebrat absolvirea         Crimă urmată de sinucidere într-un teribil accident rutier (GALERIE FOTO)         Directorul Complexului Energetic Hunedoara a demisionat         Accident mortal pe DN 76         Cetatea Deva a fost ecologizată de elevi de la Colegiul Național Decebal         Pasionații de mașini sunt așteptați la Deva Auto Show 2018         CONTROVERSE. Războiul pe numele lui Arsenie Boca a continuat la Mănăstirea Prislop         Campanie preventivă pe teme de educaţie rutieră         Doi ani de întârziere la Autostrada Lugoj – Deva         Accident mortal pe DN 7, cu motocicleta         Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: „În coaliția PSD-ALDE nu s-a discutat niciodată despre modificări la Pilonul II de pensii”         Premii la Concursul Euroregional „Eugen Cuteanu”-Timişoara         Ștrandul din Hunedoara se deschide în 1 iunie