Hronicul măscăriciului Avrămuc, Patriarhul Apometrelor

poza de baza pamflet avram (1)

Ştirea:

Costel Avram, director la Apa Serv Valea Jiului, sparge (suge, era mai nimerit, având în vedere sursa) bani cu nemiluita din lucrări făcute de mântuială şi instalaţii „de ultimă generaţie” (dacă e să ne luăm după preţ) care s-au stricat înainte de a intra, efectiv, în funcţiune. Momentele festive în care Avram, patriarhul apometrelor din Valea Jiului, tăia panglici tricolore de inaugurare au fost un mare fâs. Ultima generaţie de „scule” l-au lăsat baltă pe şeful de la Apa Serv, înainte să îşi fi aşezat cocardele în presă. Liniştitor, Avram pretinde că cârpelile lui sunt „în perioada de notificare a defectelor” şi vor fi remediate pe cheltuiala constructorului. SC Apa Serv Valea Jiului SA va avea, aşadar, instalaţii bine cârpite să pară ca noi.

Cuvânt înainte

Pentru că e patron de presă şi combinagiu, pe Costel Avram nu-l vorbesc gazetarii de rău. Şi-a tras o imagine de băiat bun, reclamă ce îşi trage seva din luciul apei. Apa Serv. Ca animal politic, patriarhalul Avram a făcut la viţa lui Exodul de la extrema stângă naţionalistă la PSD şi apoi în liberalism, precum moldovenii cu „Sârma, uăi!” pe trenul foamei spre Ardeal. Nicio seminţie politică nu-l bagă la apă (la bălăcăreală) fiindcă Ava Avram a luat cu el, de prin toate partidele prin care-a trecut, rufele murdare ale foştilor săi colegi. Presa tace cu folos, politicienii sunt cu „ciocu’ mic!”. În aceste împrejurări, Patriarhul Apometrelor adună – cu migală, mulge – cu prestanţă, suge – cu pasiune.

„Să mă ierţi şi să mă iubeşti că suntem români amândoi”

E periculos să te atingi de reputaţia lui Costel Avram fiindcă e bun român şi patriot de mare clasă. Şi el chiuleşte de la serviciu, nu-i place munca, fentează statul când e vorba să plătească dări, joacă la loto, câştigă din „tunuri”, protestează pe facebook împotriva poluării, e contra poluţiei şi a avorturilor, scrie pe blog de Ziua Poliţei şi de Dragobete, dă şpagă la doctori, ia para-ndărăt (dar numai de la ţepari), lucrează numai cu ţepari, compune poezii, nu ascultă manele în public, are soluţii pentru încălzirea globală, îşi bate nevasta, merge la vot, plăteşte şi pe alţi să voteze multiplu „pentru schimbare”, nu mănâncă cu zece linguri (deşi aşa pare), citeşte pe rupte. „Adică cum vine aia, bre!, cu încălzirea globală? Vrei să spui că aşa se evaporă banii de la Apa Serv sau ce? Pi urmă, nu-mi convine chestia cu blogu’. Am scris şi de Ziua Mondială a Fericirii că numai nefericirea are nevoie de bani. Io-s teribil de nefericit, bre! Cauţi pricină di gâlceva? Să mă facă şiniva pi mine ‚oţ? Uiti, bre, la buzunarele aistea. Dânsele parcă anume-s croite pentru furat. Vrei să zâci că-s facuti di mini? Grijă mare! Că ti potopesc cu înjurături di nu tie vezi!”, a protestat Avram.

Începuturile stârpei lui Avram. De unde vin ei

Preafericitul părintele nostru Avram, vrednicul de pomenire Patriarh al Apometrelor (lăudată-i fie agheasma) ne este înfăţişat, încă din vechime, într-un letopiseţ anonim împănat cu scrierile apocrife (trecute în paranteză) ale unui manelist contemporan.  „Scrie letopiseţul că oarecându pre aceste locuri au fostu locuind momârlanii. (Era pe când cei din neamul lui Avram), plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut şi preste munte, la Ardeal. Şi împingându (pe momârlani) din ocinile sale, Avramii, cu multa nevoință, (ciordind) izvoadele (cu bănet) şi ale noastre şi cele străine, au aflat cap şi începătura moşiilor (şi averilor), carele au  izvorât din (Apa Serv) și s-au înmulțit și s-au lățit (şpăgile), ca să nu se înece. Iar aceste rânduri fostau scrise din porunca măscăriciului Avrămuc să (se) ştie ce s-au lucrat (şi şparlit), să nu se asemene fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte”.

Hronicul măscăriciului Avrămuc

În Hronic, vel-postelnicul Ciubuc,/ Ce-au scris cu cinste şi cu adevăr,/ Au pomenit, la curtea lui Costel,/ De-un măscărici, anume Avrămuc. Era ghiduş, pungaş în toate cele/ Şi bârfitor peste măsură, măscăriciul,/ Da’ strâns la pungă ca cum e ariciul/ Şi nu cruţa scursură de lovele. Când vămuia, pe toţi îi lua-n răspăr/ Şi veşnic vămuia, pe cît se spune/ Ci strajă mâinii lui neştiind pune/ Până şi lui tot el şi-au zis Ciubăr. (…) Făcutu-s-au Costel apoi ca sfecla,/ Nu că era de felul lui ciudos,/ Dar prea era de tot burduhănos/ Şi nici ca cum nu i-au plăcut porecla.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Licitație de peste 14 milioane de lei, întoarsă de CNSC         Aproape 600.000 de lei pentru paza obiectivelor INSEMEX         Cine a câștigat licitația pentru restaurarea Castelului Corvinilor         Superlativele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Hunedoara         CONCURS DE INCOMPETENŢE. La eşecuri, şefii Consiliului Judeţean dau vina pe subalterni         ÎN SLUJBA VIEŢII, ÎN AJUTORUL OAMENILOR. Cinci ani de funcţionare a Centrului pentru Situaţii de Urgenţă fără nicio secundă de întrerupere         Zimbrii dau târcoale satelor din Țara Hațegului         Străinii atrași de frumusețea unei așezări din Ținutul Pădurenilor         Trimis în judecată pentru abuzarea fiicelor         Orașele hunedorene care se întrec pentru cele mai importante finanțări UE         Începe sesiunea de iarnă la Universitatea Petroșani         Drumurile naționale intră în reparații         SIFONARE DE PARALE CU SF-URI. Primăria Hunedoara a cumpărat studii duble pentru reabilitarea Centrului Istoric         Infractori adolescenți. Și-au urmărit victima până la bloc și i-au smuls poșeta de pe umăr         Se circulă în condiții de iarnă pe multe drumuri județene.         Beneficiarii de ajutor social pot lucra, ca zilieri, la firmele care au nevoie de forță de muncă sezonieră         Bărbat dispărut de peste trei săptămâni         Un incendiu a mistuit casa femeii care trăia în mijlocul unei păduri din Ţinutul Pădurenilor         Castelul Corvinilor a adus peste șase milioane de lei la bugetul local         Un autotren scăpat de sub control a blocat circulația pe calea ferată