Hronicul măscăriciului Avrămuc, Patriarhul Apometrelor

poza de baza pamflet avram (1)

Ştirea:

Costel Avram, director la Apa Serv Valea Jiului, sparge (suge, era mai nimerit, având în vedere sursa) bani cu nemiluita din lucrări făcute de mântuială şi instalaţii „de ultimă generaţie” (dacă e să ne luăm după preţ) care s-au stricat înainte de a intra, efectiv, în funcţiune. Momentele festive în care Avram, patriarhul apometrelor din Valea Jiului, tăia panglici tricolore de inaugurare au fost un mare fâs. Ultima generaţie de „scule” l-au lăsat baltă pe şeful de la Apa Serv, înainte să îşi fi aşezat cocardele în presă. Liniştitor, Avram pretinde că cârpelile lui sunt „în perioada de notificare a defectelor” şi vor fi remediate pe cheltuiala constructorului. SC Apa Serv Valea Jiului SA va avea, aşadar, instalaţii bine cârpite să pară ca noi.

Cuvânt înainte

Pentru că e patron de presă şi combinagiu, pe Costel Avram nu-l vorbesc gazetarii de rău. Şi-a tras o imagine de băiat bun, reclamă ce îşi trage seva din luciul apei. Apa Serv. Ca animal politic, patriarhalul Avram a făcut la viţa lui Exodul de la extrema stângă naţionalistă la PSD şi apoi în liberalism, precum moldovenii cu „Sârma, uăi!” pe trenul foamei spre Ardeal. Nicio seminţie politică nu-l bagă la apă (la bălăcăreală) fiindcă Ava Avram a luat cu el, de prin toate partidele prin care-a trecut, rufele murdare ale foştilor săi colegi. Presa tace cu folos, politicienii sunt cu „ciocu’ mic!”. În aceste împrejurări, Patriarhul Apometrelor adună – cu migală, mulge – cu prestanţă, suge – cu pasiune.

„Să mă ierţi şi să mă iubeşti că suntem români amândoi”

E periculos să te atingi de reputaţia lui Costel Avram fiindcă e bun român şi patriot de mare clasă. Şi el chiuleşte de la serviciu, nu-i place munca, fentează statul când e vorba să plătească dări, joacă la loto, câştigă din „tunuri”, protestează pe facebook împotriva poluării, e contra poluţiei şi a avorturilor, scrie pe blog de Ziua Poliţei şi de Dragobete, dă şpagă la doctori, ia para-ndărăt (dar numai de la ţepari), lucrează numai cu ţepari, compune poezii, nu ascultă manele în public, are soluţii pentru încălzirea globală, îşi bate nevasta, merge la vot, plăteşte şi pe alţi să voteze multiplu „pentru schimbare”, nu mănâncă cu zece linguri (deşi aşa pare), citeşte pe rupte. „Adică cum vine aia, bre!, cu încălzirea globală? Vrei să spui că aşa se evaporă banii de la Apa Serv sau ce? Pi urmă, nu-mi convine chestia cu blogu’. Am scris şi de Ziua Mondială a Fericirii că numai nefericirea are nevoie de bani. Io-s teribil de nefericit, bre! Cauţi pricină di gâlceva? Să mă facă şiniva pi mine ‚oţ? Uiti, bre, la buzunarele aistea. Dânsele parcă anume-s croite pentru furat. Vrei să zâci că-s facuti di mini? Grijă mare! Că ti potopesc cu înjurături di nu tie vezi!”, a protestat Avram.

Începuturile stârpei lui Avram. De unde vin ei

Preafericitul părintele nostru Avram, vrednicul de pomenire Patriarh al Apometrelor (lăudată-i fie agheasma) ne este înfăţişat, încă din vechime, într-un letopiseţ anonim împănat cu scrierile apocrife (trecute în paranteză) ale unui manelist contemporan.  „Scrie letopiseţul că oarecându pre aceste locuri au fostu locuind momârlanii. (Era pe când cei din neamul lui Avram), plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut şi preste munte, la Ardeal. Şi împingându (pe momârlani) din ocinile sale, Avramii, cu multa nevoință, (ciordind) izvoadele (cu bănet) şi ale noastre şi cele străine, au aflat cap şi începătura moşiilor (şi averilor), carele au  izvorât din (Apa Serv) și s-au înmulțit și s-au lățit (şpăgile), ca să nu se înece. Iar aceste rânduri fostau scrise din porunca măscăriciului Avrămuc să (se) ştie ce s-au lucrat (şi şparlit), să nu se asemene fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte”.

Hronicul măscăriciului Avrămuc

În Hronic, vel-postelnicul Ciubuc,/ Ce-au scris cu cinste şi cu adevăr,/ Au pomenit, la curtea lui Costel,/ De-un măscărici, anume Avrămuc. Era ghiduş, pungaş în toate cele/ Şi bârfitor peste măsură, măscăriciul,/ Da’ strâns la pungă ca cum e ariciul/ Şi nu cruţa scursură de lovele. Când vămuia, pe toţi îi lua-n răspăr/ Şi veşnic vămuia, pe cît se spune/ Ci strajă mâinii lui neştiind pune/ Până şi lui tot el şi-au zis Ciubăr. (…) Făcutu-s-au Costel apoi ca sfecla,/ Nu că era de felul lui ciudos,/ Dar prea era de tot burduhănos/ Şi nici ca cum nu i-au plăcut porecla.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + 15 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Câți hunedoreni au votat la alegerile europarlamentare și la referendumul de duminică         Alegeri 26 mai 2019. HUNEDOARA, ORA 16: Euro-parlamentare – 32,11%, Referendum – 25,21%         Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Sentință definitivă pentru Radu Horia Camil, acuzat de trafic de comori dacice. A fost achitat pentru a doua oară         Accident rutier grav pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Răspunsul fabulos dat de un român viceprimarului care i-a jignit pe șoferii de TIR         Cel mai bătrân “agent electoral” iese la pensie. Culoarul Mureş Nord trece de la promisiune la statutul de contract         Centenar I. D. Sîrbu         Situația lucrărilor de întreținere și reparații la drumurile județene derulate în 2019         Primăria Deva a achitat la zi banii destinați navetei cadrelor didactice         Trafic reluat în zona pasajului de cale ferată de pe strada Hărăului         Imagini senzaționale de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Ce s-a întâmplat pe Dealul Liliecilor         Voluntarii refac una dintre vechile biserici din Ţara Haţegului         Șosele noi în Ținutul Pădurenilor         Gafă în direct a viceprimarului din Vulcan: „Stă şi învârte de volan, pe 2.000 de euro. Tot să nu muncească”         Avem un județ turistic! Degeaba!         Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor