PE CONTRASENS. România, ţara sătulă de aur?

editorialPentru bancheri aurul îngropat la Roşia Montană nu e mare sfârâială. Deşi pare hilar, Banca Naţională a României nu prea ar avea ce face cu tonele de metal preţios, încă nenăscut din pântecele pământului, ca să se pună problema achiziţionării lui.  O declaraţie a unui fost membru în consiliul de administraţie a BRD, citat de ziare.com, vine cu explicaţia pentru această situaţie: România e sătulă de aur.  Ca judeţ cu tradiţie în exploatarea minelor de aur ştim că BNR, zeci de ani de zile, a cumpărat aurul scos din Munţii Apuseni, după care s-a oprit. Dincolo de speculaţii, motivul a fost pur economic: rezerva a crescut suficient, pe de-o parte, iar pe de altă parte costul de producţie al gramului de aur era mult peste preţul oferit pe pieţele internaţionale. Prin urmare, aurul devenise o afacere bulgărească.

Apoi să ne amintim că pentru visteria statului Român, aurul nu mai stă din anul 2003 la baza sistemului monetar. Adică, BNR nu mai este condiţionată să aibă echivalent aur la emisiunile de monedă pe care le face. Banca tipăreşte bani fără alte contrângeri în afară de cele care ţin de inflaţie şi trendul economic.  Prin urmare,  şi la noi ca în toată lumea civilizată, aurul nu mai contează ca miză în politica monetară a ţării. Cu toate acestea, avem circa 100 de tone de aur în rezerva naţională, ceea ce reprezintă o cantitate enormă, dacă avem în vedere Canada, care abia şi-a consolidat o rezervă de 3,2 tone.

Şi atunci, dacă metalul ăsta preţios, mai mult încurcă decât dă valoare unei rezerve naţionale, de ce Gabriel Resources pistonează intens exploatarea lui la Roşia Montană? Ca să câştige evident, mai mult sau mai puţin. Piaţa aurului este extrem de volatilă. După preţurile mari de anul trecut, se anunţă prăbuşiri ale cotaţiilor. Gabriel Resources, cu sacul plin de aur, trebuie să se roage pentru o conjunctură bună ca să-şi poată vinde producţia la preţuri mari pe piaţa internaţională, sau către industria bijuteriilor.

În ce priveşte România, la noi situaţia e clară. Goana după aur este un pui mic al goanei după euro şi dolari, singurele valori care dau garanţii, putere şi astăzi fac legea în orice visterie naţională.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Peste 4.000 de oameni la ștrandul din Deva         Poliția Locală Deva a aplicat amenzi de peste 30.000 lei în luna iulie         Rețea de piste de biciclete plănuită în centrul Devei         Tradiţie şi voie bună la Nedeia Troiţei din Parâng         Tărâmul dinozaurilor, recreat din LEGO în Geoparc         Programul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara în perioada 15-17 august         Spargere în Valea Jiului. Hoții au fost prinși de jandarmi cu prada asupra lor         Mircia Muntean a fost adus la Penitenciarul Bârcea Mare         Programe de formare profesională pentru șomerii din Hunedoara         Șantierul celei mai mari investiții private din județ: uzina de mașini de spălat Bosch         NU RENUNŢĂ Protocol de mediu pentru amenajarea hidrotehnică de pe Jiu         Motociclist rănit grav în Teliuc         NEMULŢUMIŢI DE SENTINŢE. Inculpaţii din dosarul grupului infracţional coordonat de Simota au contestat pedepsele         Comunicat de presă Carmen Hărău, senator PNL         Protest la Termocentrala Mintia         Campionatul mondial de futsal al polițiștilor are loc în Hunedoara         Ce s-a ales de drumul spre Poiana Pelegii, închis de la începutul anului         Ministrul pentru Diaspora „asista cu profundă tristețe la violențele din Capitală”, în timp ce petrecea la Zilele Bradului         Proiect guvernamental. Minele din Valea Jiului, sugrumate de datoriile CEH!         DEZVĂLUIRI. Deputat hunedorean: În mineritul Văii Jiului s-a produs un jaf incredibil