NUMA’ DE BINE: Despre limba stricată a dregătorilor

editorial (3)Nimănui nu-i place un text scris neglijent, cu greşeli. Dar greşeli sunt şi în cele mai savante lucrări de filologie. Ziarele sunt mult mai vulnerabile la greşeli decât scrierile academice. Ziarul trăieşte o zi şi adeseori e scris în mare grabă. Să nu rateze tiparul.

Nu caut scuze. Eu n-am avut niciuna când am smintit Istanbulul cu „mb”. Mi s-a spus că aş avea probleme cu gramatica, deşi corect ar fi fost să fiu taxat pentru incultură sau puţine cunoştinţe de geografie. (Aş putea fi pus în aceeaşi oală cu doamna de la Apa Prod care ne anunţă regulat când se ia apa pe strada Dr. Vodă. Adică voievodul nu mai e Dragoş, dar a ajuns medic ori savant.)

Revenind la bârna din ochiul meu, mai adaug că tocmai spiritul gramaticii, regula lui „mb” şi „mp”, m-a făcut de mândră minune.

Greşelile sunt supărătoare şi niciun autor nu şi le doreşte, dar foarte puţini scapă cu totul de ele. În presa locală, din câte ştiu eu, au fost două legende: Ciprian Iancu şi Bogdan Barbu dar şi lor li s-a întâmplat să o mai dea de gard.

Nu demult, un prieten mi-a spus că în scrierile părintelui Dumitru Stăniloae se află foarte multe greşeli gramaticale. Văzând textele olografe a fost uimit de neglijenţa marelui cărturar. Avea să afle mai apoi că frenezia gândului ce urma să fie aşezat în pagină nu-i lăsa timp pentru caligrafie.

Am scris toate astea pentru că vreau să atrag atenţia asupra unui fenomen mult mai supărător care s-a fixat în textul scris al documentelor oficiale: absenţa diacriticelor. Recent, ministerul condus de Liviu Dragnea a publicat o listă cu localităţile care vor primi bani de la Guvern şi acolo figura satul „Paros”. Dar în varianta asta cătunul nu există. Să fie „Păros”? Pâroş? Nu, se cheamă Paroş. Plecând de aici am căutat şi prin alte înscrisuri guvernamentale. Documentul semnat de Dragnea nu este o excepţie.

Nu-mi pot imagina un act emis de statul francez din care să lipsească accentul circumflex de la locul lui. Nici pe nemţi nu-i văd scriind fără umlaut în documentele oficiale. Demnitarii noştri pot scrie într-o limbă română aproximativă. Lor nu le pasă. Vorbesc prost şi scriu cu dispreţ faţă de particularităţile limbii române.

Ştie cineva un avocat dispus să dea Guvernul în judecată, să ceară în instanţă anularea actelor pe motiv că nu sunt redactate în limba oficială a statului român?

Şi încă ceva. Cum ar fi să nu ne mai plătim dările la stat până când nu tipăreşte Isărescu RONI?

Comentarii FB

comentarii




3 Răspunsuri la “NUMA’ DE BINE: Despre limba stricată a dregătorilor

  1. nefertika

    Domnule Bot, greșeala cu „Istambul – Istanbul” e relevantă doar strict academic și după atlas. În fapt, limba română a folosit copios termenul „stambul”, folosit așijderea și de alte limbi romanice (franceza folosește ambii termeni și acum!) și nu întâmplător: în ciuda relevanței academice, chiar limbajul colocvial din Turcia menține „istambul”, e adevărat și din nevoia de a perpetua o etimologie populară care duce numele orașului către „cel în care Islamul crește”. „Istanbul” este rezultatul unui cosmopolitism datorat „europocentrismului” susținut de prea mulții vizitatori ai localității: respectă etimologia greacă medievală, în sensul de „către urbe”, și dă bine și cu amintirea Constantinopolului. În limba română, trebuie remarcat, s-a perpetuat fonetic „istambul”, folosit de cvasi-majoritatea vorbitorilor și din rațiuni de perpetuare orală, istorică, dar și pentru că facilitează pronunția cursivă, prin înmuierea glasului. 🙂

    Răspuns
  2. gramatiku

    PERFECT ADEVARAT ! PUR SI SIMPLU FUNCTIONARII NU STIU SAU NU VOR SA INVETE TASTATURA ROMANEASCA.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaptesprezece − nouă =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului