JURNAL VIRTUAL. Ziua Siderurgistului

danielgutaÎn vara aceasta cu siguranţă foarte puţini dintre noi vor sărbători Ziua Siderurgistului. Eu nu prea am avut motive să o fac vreodată, pentru că nu am siderurgişti în familie, dar întotdeauna m-a fascinat numele acestei sărbători locale din Hunedoara. Unul dintre lucrurile pe care mi le amintesc e că de Ziua Siderurgistului lumea urca în autobuze şi în maşini pentru a ocupa malurile Lacului Cinciş.

Pe baraj erau tot felul de concursuri şi petreceri, pe ţărmul Cincişului corturile de pânză se amestecau printre pături şi grătare, iar apa era tulburată la mal de cei care se bălăceau de dimineaţa până seara. De cele mai multe ori era soare, iar în curtea Casei Albe piscina era plină, terenul de fotbal la fel, iar copiii stăteau la coadă pentru a se da în leagăne. Recunosc, eram destul de mic să pricep prea multe din sărbătoarea aceasta, a hunedorenilor, dar acum gândindu-mă la frânturile de amintiri despre baraj şi despre Ziua Siderurgistului am un soi de nostalgie pe care cred că şi alţii o au.

Acum, siderurgiştii au devenit „o specie” pe cale de dispariţie chiar şi în oraşul lor de tradiţie. Mai mult, soarta combinatului hunedorean e incertă, cel puţin potrivit informaţiilor apărute în presă în ultimele zile, deşi mie mi-e greu să cred că în următorii ani combinatul va dispărea, la investiţiile care s-au făcut în el. În schimb, în ce priveşte Lacul Cinciş, cea de-a doua componentă „strategică” a unei petreceri reuşite de Ziua Siderurgistului, el a devenit mai puţin primitor în ultimii ani. De vină sunt toate îngrăditurile din jurul lui, acele terenuri private pe care au fost construite case şi pensiuni, pe care au fost agăţate pancarte cu „Accesul interzis”.

Eu nu o să pricep vreodată cum malurile unui lac de acumulare pot deveni terenuri private, cum de s-a permis aşa ceva, nu în ultimii doi ani, ci începând din anul 1990 încoace. Nu am nimic cu oamenii care şi-au ridicat vilele în buza lacului, dar parcă nu e normal să se fi întâmplat acest lucru, când, la un moment dat, acele terenuri care au aparţinut localnicilor din Cinciş intraseră în proprietatea statului, nu abuziv, ci fiind răscumpărate cu altele. Până când mă voi lămuri şi eu de toate acestea, mă bucur că la aglomeraţia de afaceri private de pe un mal al lacului există alternativa locurilor rămase libere pe celălalt mal al acestuia, pe Tătăuş.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Ce acte a solicitat Corpul de Control din Energie de la CEH         Muncitorii de pe autostradă intră în concediu         Doi magistrați de la Tribunalul Hunedoara au ieșit la pensie         Un cor din Coreea de Sud a concertat la Castelul Corvinilor         Castelul baronului Nopcea, lăsat în ruină         Târgul de fete de pe Muntele Găina         Momente cumplite pentru tânăra care se prostitua în garsoniera pe care o împărţea cu iubitul ei         Mall-ul de servicii al Primăriei Deva a fost inaugurat         Carmen Hărău (PNL): Nu batjocoriți speranța a 5 milioane de pensionari!         Zonă cu restricții pe autostrada A1!         Răsturnare de situaţie. Procesul stimulentelor de la Petroşani o ia de la capăt         Corpul de Control al Ministerului Energiei, trimis la CEH         Clădirile Colegiului Matei Corvin vor fi reabilitate pe fonduri UE         Copil de opt ani rănit într-un accident rutier         Femeie înșelată în Hunedoara         Crimă înfiorătoare în Orăştie: un tânăr de 20 de ani a murit, înjunghiat în inimă, de un vecin         Mort în surparea din subteranul Minei Lupeni         Trubaduri în Cetatea Devei         Surpare la Mina Lupeni!         Transporturi ilegale de lemne