JURNAL VIRTUAL. Ce-i de salvat? Un castel, o mocăniţă… se rezolvă!

danielgutaMi-e dor de acţiunile acelea frumoase în care unii dintre noi ne apucam să salvăm ce mai credeam că merită salvat prin Hunedoara: Castelul Corvinilor, mocăniţa, clubul Corvinul, Furnalul de la Govăjdia, poate combinatul în vremea în care nu ne-am resemnat cu situaţia lui şi alte lucruri pentru care hunedorenii cer socoteală autorităţilor şi strâng semnături.

Mi-e dor de ele doar aşa, de dragul unui alt fel de spectacol, pentru că până la urmă cele mai multe dintre toate aceste acţiuni bine intenţionate nu au dat niciun rezultat. În timp ce unii dintre noi se străduiau să salveze mocăniţa… despre care se spune că ne-ar duce în locuri frumoase de ieşit la grătare şi ne-ar face să ne pese de furnalul părăsit din Govăjdia…, mocăniţa ajungea la fier vechi cu cale ferată şi cu poduri, cu tot. În timp ce alţii dintre noi se agitau pentru salvarea echipei Corvinul, aceasta a rămas în afara fotbalului. Am devenit salvatori de serviciu, dar nu salvăm nimic.

Totul se prăbuşeşte în jur, în ciuda strigătelor „celor cărora le pasă”. Şi nu pentru că nu ar striga suficient de tare ori pentru că ar fi prea puţini, dar în Hunedoara „n-ai cu cine”. În Hunedoara ţi se spune că „nu se poate să nu se poată” şi că „facem să fie bine” şi cam atât. Autorităţile îi încurajează pe salvatori şi pe cei care iau atitudine şi apoi se întorc pe partea cealaltă, cum se zice, să mai doarmă un pic. Dacă răspunsul lor ar fi fost doar „nu se poate” sau „fugi, bă, de-aici cu ideile tale stupide/salvatoare”, măcar aveam parte de sinceritate.

Dar în Hunedoara, pentru câteva voturi şi puţină publicitate, am putea binevoi a construi încă un castel. Să binevoim, că în realitate nu suntem în stare nici să îi reparăm acoperişul. Autorităţile din Hunedoara se chinuie de vreun an să înlocuiască ţiglele ciuruite ale monumentului istoric, dar nu le-a ieşit până acum. E greu cu castelul. De exemplu, anul trecut pe vremea asta nu ştiu cine m-a pus să merg la o întâlnire în care angajaţii de la castel, primarul Hunedoarei şi membrii unor ONG-uri pe tematică medievală (aproape contemporană) s-au întrecut în a da soluţii pentru castel. După cum se ştie, cu toţii ne pricepem la soluţii, cu atât mai mult când e vorba de castelul nostru drag (sper să nu se prăbuşească ori să îl demoleze careva). Bineînţeles, sfaturile, recomandările şi sesizările au ajuns la catastif – probabil acum foile zac uitate printr-un sertar dacă nu au putrezit deja de mult la gunoi.

Castelul a rămas şi el aşa cum îl ştim, cu acoperişul zdrenţuit, cu pereţi acoperiţi de mucegai. Iniţial, au fost alocaţi bani pentru lucrările de renovare „în regim de urgenţă” la acoperiş, dar în cele din urmă primăria a constatat că se poate şi fără ele, şi că banii de acoperiş pot fi folosiţi, spre exemplu, pentru nişte festivaluri frumoase. Pe principiul, decât să dăm bani pentru repararea acoperişului castelului, mai bine ne rugăm să nu plouă, e gratis. Că, şi aşa, dacă nu s-a prăbuşit în sutele de ani de când a fost construit n-o să îl vedem ruină azi-mâine.

Comentarii FB

comentarii




3 Răspunsuri la “JURNAL VIRTUAL. Ce-i de salvat? Un castel, o mocăniţă… se rezolvă!

  1. Corson

    nefe, nu fii supa. Ca cine se supa ii taiem nasu!
    Ca domnu ne-jurnalist n-o zis ca cum il cheama pe domn Primar. Nici de la ce partid e.
    Apropont. La ce partid (mai) e?

    Răspuns
  2. nefertika

    Domnule, e prima dată când citesc un text al domniei tale și simt nevoia să îți transmit un mesaj care te poate ajuta să-ți reconsideri cariera.
    Iată cum stau lucrurile: nu tot ce-ți trece prin cap trebuie pus pe hârtie (foarte puțini pistolari au ajuns scriitori), iar scrisul nu seamănă cu modul în care scoți din șapcă numerele de jucat la loto. Scrisul cere măcar o idee coerentă, ceva stil, dar și drăgălașa de gramatică – ce nu se referă doar la numărul de litere dintr-un cuvânt (ghilimelele, punctele, virgulele nu se pun ca ornamente, să se vadă scrisul frumos din avion!). Apoi, scrisul mai cere inteligență și coordonare, cultură și lectură, iar ceea ce arăți domnia ta, respectiv ceva de genul „asta-i hârtia, ăsta pixul, capul mi-e fierbinte: MAMĂ, SUNT JURNALIST!”, e cu totul altceva. Dacă îți laudă cineva textul, să știi că ori îți vrea răul, ori are nevoie de ceva! Gând pașnic!

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 3 =

ACTUALITATE
Colecția SENSE pentru ocazii speciale         Accident mortal în Simeria         Falşi angajaţi ai unei firme de deratizare au obţinut 128 de lei, în urma unei „lucrări” la domiciliu         Angajata unui magazin non-stop a fost tâlhărită         Profesorul care le-a ținut elevilor săi o lecție despre famlia Ridzi a fost „achitat”         Patru monede antice au fost recuperate de Poliție         O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical