Ceea ce face în prezent Traian Băsescu este, până la un loc, până la punctul în care nu se trece peste limita bunului simț, este chiar firesc! Dar, duminică seara, președintele de cea mai josnică factură din istoria toată a acestui fost popor-datorită lui am devenit doar o populație migratoare, în căutare de pâine-, a atins cele mai înalte culmi ale nemerniciei!
Să vii tu, Traian Băsescu, cel mai crud specimen aflat în fotoliu prezidențial un deceniu- minus câteva săptămâni de suspendare-, să te pisicești storcând lacrimi proprii cu speranța că storci și ale audienței tv.; să te plângi de durerea nepoțelului Răducu, rămas câteva ore fără mami, chemată la raport pentru furtișaguri; să vii tu, cel mai blestemat de mii și mii de copii, ai căror părinți au luat calea bejeniei pentru a le asigura o pâine, pe care tu și camarila ta la fel de hrăpăreață și nesimțită le-ați smuls-o brutal de la gură; cum să numesc aceasttă insultă, nu găsesc cele mai spurcate cuvinte cu care să definesc perfidia ta și sfidarea a milioane de oameni care au răbdat cu stoicism nepriceperea în conducerea trebilor de stat, a țării, sau banditismul clicei tale de nelegiuiți! Ori combinația ambelor…
Adică, numai Răducu e copil?
Copiii amărâtei de Monca Iacob-Ridzi nu sunt copii?! Ba, și bolnavi. Rămași fără mamă nu patru ore, ci patru ani! Pentru că a furat și voturi și bani pentru cealată fiică a ta, Eba. O insult pentru că a crezut în tine și în fiica ta! Și sufăr pentru copiii ei, ca și pentru Răducu, nepoțelul tău, sărmanul, ce blestem pe el să fie nepotul unui nemernic!, cum sufăr pentru orice copil care plânge, dar, cum poți să apari la televizor în postura de bunic îndurerat, după ce ai nenorocit atâta lume, atâția copii, fără a fi un ordinar nesimțit?!
Te ajung din urmă blestemele celor prigoniți de tine, Băsescule!
Cuvinte Libere. Un nesimțit ordinar: Traian Băsescu!
