Cuvinte Libere. Deva ca o pradă! Electorală.

Locuitorii Devei, alegătorii adică vor fi chemați la urne pentru a alege un nou primar. Nu discutăm aici împrejurările pentru care se întâmplă întâmplarea asta deloc… întâmplătoare. Dar este meritul acelei părți a electoratului care a votat un penal atestat, iar pe votul acela orașul a pierdut aproape doi ani dintr-o posibilă și așteptată dezvoltare, evoluție. Nu discutăm nici că, practic, în general Deva involuează. Spre deosebire de Alba Iulia, cu care se află într-o nedeclarată competiție de aproape o istorie. În care geografia politică a celor două județe vecine a fost mereu variabilă, bucăți din ele fluctuând între ele. Devenii vor trebui să-și aleagă din nou un primar. De la care este așteptată o revigorare, o trezire din somnul bolnăvicios al orașului ce-și uzează existența în mâncătorii politicianiste, între candidați nomazi și decredibilizați în anterioare încercări. Iar urbea se ruinează sub ochii lor și ai noștri. Îmi permit să le reamintesc alegătorilor și mai cu seamă candidaților că Deva are un trecut uitat, din păcate. Și nu voi invoca ruina de pe deal, de interes exlusiv turistic, ci orașul care s-a urbanizat mult mai încoace.
Înainte de anii 60, orașul Deva însemna… centrul vechi. Adică actualul Corso, de la parcul Cetate, Magna Curia – Castelul Bethlen (actualul Muzeu) și casa Groza, de peste drum de Palatul Administrativ, până la fosta statuie a dr. Petru Groza (înlocuită în democrație cu statuia „cotropitorului” Traian; ca semn de veșnică suzeranitate?!). A apărut artera centrală, ca un canion printre blocuri de patru etaje, mărginit la un capăt de un turn cu 10 caturi. În Deva, oraș administrativ prin tradiție, industria se rezuma la minele Deva și Muncel și Preparația minereurilor. Avea drept efigie Cetatea. Aducea mai mult a centru de tratat nevroze (pe lângă reumatisme la Baia Sărată, pavilionul vechi, și silicoza minerească). Dar, cu puțin înainte de 1970, începuse industrializarea furibundă: Termocentrala, Fabrica de ciment de Chișcădaga, Uzina de reparații și utilaje miniere, fabricile de prelucrarea și industrializarea laptelui, a lemnului, Țesătoria de mătase, morăritul industrial…
Abia mai apoi s-a constatat că, în afara Teatrului de Estradă, celebru în epocă prin calitatea sa artistică, Deva nu prea era legată de cultură decât printr-un Cămin cultural din marginea rurală a urbei, cunoscută sub numele de Ceangăi. Așa a apărut Casa de Cultură. Mai întâi a sindicatelor – care au dat banii –, apoi municipală și astăzi prețios botezată Centru Cultural, purtând numele unuia dintre cei mai reprezentativi interpreți de muzică populară, Drăgan Muntean. Dar nefuncțională, cu sala mare de 600 de locuri, lăsată în paragină… Creație a arhitectului Cornel Florea, așezământul a constituit un model de athitectură… Mai târziu, în mandatul de prim-secretar al lui Radu Bălan, avea să fie creată o a doua arteră urbană, Decebal, paralelă cu prima. Și am avut șansa să fiu prezent la întâlnirea noului prim-secretar cu arhitecții, precum și bucuria de a citi în ochii celor care fac artă în construcții când li s-a cerut să-și dea drumul la inspirație și fantezie, în așa fel ca noul bulevard să fie unic în România, să nu se regăsească aici blocuri STAS de locuințe, ci, dacă se poate, fiecare bloc să fie unicat… Cum și cele două hoteluri, Sarmis și Deva, aveau, la vremea lor, identități proprii… Iar numele arhitectului Florea s-ar cuveni să fie purtat astăzi de o stradă din Deva. Întru neuitarea faptului că orașul își etalează partea sa frumoasă datorită lui!
Dar iată cu ce s-a ales orașul în urma repetatelor lupte electorale, orașul “clădit” în campanii pentru Primărie și pentru Consiliul Județean privind partea „datorată” urmașilor arhitectului Cornel Florea. Nu ca valoare arhitectonică, funcțională și estetică, de necontestat. Ci, doar ca viziune privind urbanismul și amplasarea noilor edificii. Moderne, demne de epocă, dar înghesuite haotic, pe o rază de 200 de metri, trei bănci, un turn neterminat de 20 de ani, fiecare meritând un spațiu propriu pentru a fi să fie văzute, o deschidere generoasă, eventual cu un havuz în față, o floare… Pe deasupra, sugrumată între acestea și două rânduri de blocuri înalte, noua biserică, de inspirație bizantină, este ascunsă de parcă ar fi fost ferită de ochii comunismului… Apropo de turn. Blocul orb din buricul orașului, conceput ca reședință administrativă, care ar putea găzdui Prefectura, Consiliul județean, Primăria, Fiscul, unitățile de eliberare a permiselor de circulație, pașapoartelor, cărților de identitate, pentru ca omul intrat în clădire să-și rezolve operativ orice problemă fără a străbate orașul dintr-o parte în alta, face doar umbră pământului. Până va deveni un spațiu și toxic…
Interese imediate, de campanie și imagine – propagandistice, meschine – au mobilat orașul cu cai (nu neapărat verzi, dar originari din Vestul sălbatic american, judecând după cow-boy-ul de lângă cal, nici măcar călare), statui-chiciuri, fazani, fântână muzicală izvorând din scările Casei de Cultură, dacă tot nu are altă treabă! Cetate toaletată, „manelizată” și fără altă importanță decât peisagistică; arteziană interzisă publicului, cocoțată pe… movila lui Burcel (Mircel?), într-un sens giratoriu, încurcând circulația (șoferii s-ar orienta mai bine dacă ar vedea cum se mișcă mașinile în cercul acela, care acolo e vicios!). Statui și obeliscuri, unele ascunse după ziduri, precum busturile gimnastelor, altele chiar mincinoase, politicianiste și slugarnice. Iar gimnastele din grupul statuar sunt „celulitice”…
Dar pentru remodelarea Casei de Cultură (actualmente și suport pentru toalete… înnobilate ca ecologice, dar tot bude rău-mirositoare!) într-un funcțional Centru Cultural, pentru terminarea și darea în folosință a turnului adminstrativ nu s-au găsit niciodată bani. Din păcate, Deva rămâne un oraș administrativ, chiar dacă se pretinde și cultural… Mulțumită luptelor politicianiste care nu au ochi pentru starea orașului. Ci, doar pentru ce aduce funcția purtătorului de funcție…

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + 20 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități