18 C
Deva
vineri, martie 29, 2024

Cuvinte Libere. Cu „serviciile publice” stăm cam tot cum a fost…

foto editorial Nicolar StanciuPe vremea când ziarele reflectau superioritatea economiei socialiste prin faptul că peste 60 la sută din populație este angrenată/angajată în industrie și doar 16 la sută în servicii către populație, prin redacții se știa că în economia capitalistă raportul era aproape invers. Adică peste 44 la sută lucrau în prestări servicii și doar puțin peste 22 la sută în industrie (în agricultură, sub 6 procente, dar un fermier producea cât 20 de CAP-uri, poate mai mult!).
Era vremea în care fiecare redacție avea în organigramă o secție, un compartiment, după caz, cu profil social. Pentru rezolvarea problemelor oamenilor muncii în raporturile acestora cu unitățile prestatoare de sevicii, evident cooperatiste și de stat, de aprovizionare, alimentație publică și meșteșugărești. Unități și oameni care furnizau „materia primă” pentru anchete sociale și note critice. Cele mai citite, reprezentând nereguli din domeniul de interes imediat al cititorilor. Care zilnic se loveau de un vânzător nepoliticos, îndeosebi cei din aprozar (legume și fructe), de un ospătar care umfla nota de plată, din Alimentara, de un meseriaș al nu știu cărei cooperative meșteșugărești sau din autoservice…
Rememorez acestea pentru că la ora la care ne fălim și noi cu o economie capitalistă, pe care o invidiam atunci pentru superioritatea ei în privința preocupărilor societății față de calitatea vieții consumatorilor din capitalism, parcă mi se face dor de serviciile, chiar proaste, pe care le criticam cu năduf. Intri într-un mare magazin de sorginte externă, al cărui nume nu pot să-l menționez, aceste companii fiind bine blindate cu avocați care să le apere de nesimțirea salariaților lor români, care le compromit prestigiul binemeritat la ele acasă, iar vânzătoarea de la mezeluri-carne se uită la tine ca la un dușman, că ai deranjat-o. La alt magazin, de renume internațional și mai răsunător, cu o filială micuță, casierița aproape că vrea să-ți arunce-n cap marfa de pe bandă dacă nu ai așezat limitatorul pentru clientul de după tine…
Treaba se repetă la oricare companie de telefonie, după ce ai devenit clientul ei. Până atunci te lua în brațe, te pupa numai să-ți faci abonament. Apoi nu te mai cunoaște. Iar Telekom îți trimite în 17 factura ce trebuia plătită până-n 16…
Te duci la marginea orașului, vis-a-vis de un mare auto-service, la o firmă autohtonă de uși metalice, tot așa: te iubește și-ți lustruiește păpucii până-i cumperi ușa. Vine, ți-o montează, meseriașii sunt serviabili, ba chiar servili… Dar, după ce a ieșit lucrarea din garanție, nu te mai cunosc. Prestează service la domiciliu pentru întreținere și reglaje, dar numai când au timp liber. Aștepți luni de zile… Poate au uitat… Ți-e jenă să revii a patra oară… La auto-service-ul amintit, dacă nu-ți cumperi mașină nouă, nu ești prea bine primit; îi deranjezi pe „marii” meseriași dacă întrebi ceva. În Sănătate, la un cabinet privat de cardiologie ești programat… peste trei luni. Ca și la policlinica de stat…
Tot serviciu public e și Poliția locală. Dar unde e? Mai ales de când a pierdut afacerea cu ridicarea mașinilor e și mai invizibilă! Salubritatea funcționează mai mult cu… mecanizarea: ridicarea containerelor și desprăfuirea arterelor centrale. Deva a fost cam cel mai insalubru oraș, exceptând aria Primăriei. Așa e și azi!
Nicolae Stanciu

Știri Similare

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/